latina nationala 2023 Flipbook PDF


59 downloads 98 Views 914KB Size

Story Transcript

Olimpiada Naţională de Limbi Clasice Maria Damian, clasa a VII-a C Anul acesta, am avut oportunitatea de a participa la Olimpiada Naţională de Limbi Clasice, ce s-a desfășurat la Brăila. A fost o experienţă de neuitat, de care şi acum îmi aduc

aminte

dor. Am întâlnit

persoane

deosebite

şi

am

cu

realizat

că există încă

foarte

mulţi

copii care mai

au dorinţa de

a învăţa. Am

plecat

spre

aprilie,

am

ajuns cu bine şi

am

fost

cazaţi la Hotel

,,Regal”.

Personalul

de

acolo a dat

dovadă de o

amabilitate şi

o

pe care nu

Brăila

pe

19

bunăvoinţă

cred ca o voi

mai

vreodată.

Deschiderea

festivă a avut

loc la Teatrul

,,Maria

şi

Filotti”

întâlni

m-au

impresionat profund perechile de dansatori care au dat tot ce au avut ei mai bun pe acea scenă. Nu am mai văzut o asemenea pasiune pentru dans… Joi, 20 aprilie, am susţinut unica probă, cea scrisă, care, deşi a fost complexă, am parcurs-o cu bine, căci am fost pregătită excelent de doamna mea profesoară de latină, Andreea Dumitraşcu, care m-a susţinut întotdeauna şi nu m-a lăsat niciodată să renunţ. Dupa probă, am vizitat casele memoriale:,,Panait Istrati”, D.P. Perpessicius” şi ,,Nică Petre”. Apoi, am vizionat piesa de teatru ,,Naufragiat!”, care m-a amuzat si m-a ajutat să mă destind după stresul probei.

Toate mesele le-am luat la hotelul unde eram cazaţi, şi erau deosebit de gustoase, căci erau preparate cu drag. Seara, am aflat rezultatele: am obţinut 91 de puncte, asa că m-am încadrat la Menţiune. În a treia zi şi ultima, de dimineaţă, mi-am vizualizat lucrarea şi am înţeles unde am greşit. După- amiază, am avut parte de o croazieră pe Dunăre, şi am avut timp să admirăm oraşul Brăila în toate splendoarea sa. Apoi, am vizitat Biserica Greacă, un lăcaş în care domină elementele antice elene, gotice si renascentiste, biserica fiind construită dupa modelul bazilicii bizantine. Spre seară, am plecat spre casă, simţindu-mă împlinită, căci am finalizat cu succes şi acest capitol din viaţa mea. Le mulţumesc tuturor celor care m-au suţinut, dar mai ales doamnei mele de latină. Fără ea nu aş fi ajuns atât de departe!

Colind în Ajun de Crăciun

Damian Maria, clasa a VII-a C

Era un grandios Ajun de Crăciun... Imediat ce se iviseră zorile, m-am ridicat grăbită din așternuturi și am început să mă pregătesc cum se cuvine pentru colindătorii ce aveau să ne viziteze în curând. Locuim într-un sătuc liniștit, departe de agitația orașelor, care păstrează, însă, multe dintre vechile tradiții românești. În seara precedentă, împodobisem bradul din grădină, ce oferea, prin prezența sa, o atmosferă mirifică. Globurile albe și roșii, ghirlandele sclipitoare și micuții fulgi de nea ce erau cernuți ușor prin sita deasă a cerului transformau bradul nostru într-un arbore din povești. Ca în fiecare an, Doamna bună, cu păr sur, fusese darnică, astfel întregul sat era acoperit de o plapumă imaculată, cerul era încărcat de norișori pufoși precum vata de zahăr, iar soarele își arunca timid sulițele aurii spre pământ, așteptând să vină vremea lui. Alături de mama și de bunica mea, pregătisem bunătăți tradiționale, de la sarmale și caldaboși, până la cozonaci și torturi. Bunica mea, o doamnă înzestrată cu talente culinare pe care le transmisese mai ales mie și mamei, pregătise Scutecele Domnului, o delicatesă ce face parte din copilăria mea. Totul fiind pregătit, așteptam cu nerăbdare colindătorii ce aveau să vină. Din fericire, nu a trecut mult timp până ce ei au sosit. Flăcăi, în număr de doisprezece, călărind niște armăsari tineri, au venit să ne vestească Nașterea pruncului Iisus. Ei purtau costumul tradițional românesc specific zonei noastre, iar caii erau împodobiți cu ciucuri, beteală și clopoței. Întotdeauna ei începeau să vestească această minune de la

casa celui mai de seamă om din sat: preotul. Asemeni celor trei magi, cântăreții ne-au oferit în loc de aur smirnă și tămâie, un colind sincer, încărcat de credință și iubire. Cele mai pătrunzătoare strofe mi s-au lipit de suflet, parcă oferindu-mi mângâiere: "Iară preot ce făceară, Lerui Doamne, Iese afară sus pe scară Din scară-n clopotnicioară, Lerui Doamne, Bate-n toacă de trei ori Și-n clopot de noua ori, Lerui Doamne, Toată lumea să audă Să audă și să se roage, Lerui Doamne, La sfânta rugă să meargă Să le ierte din păcate, Lerui Doamne, Din păcate jumătate Din greșeli a treia parte, Lerui Doamne..." După ce flăcăii au terminat urările, le-am oferit mere, nuci și covrigi, iar preotul, cel mai prețios dar: binecuvântarea de a pleca la colindat. Apoi am intrat în casă pentru

a ne încălzi și pentru a ne împărtăși trăirile. Brusc, am înțeles ce comoară se ascunde în credința acestor tineri și cum vor să sădească în inimile tuturor, bucuria Nașterii Mântuitorului lumii ce iartă toate păcatele și greșelile noastre. În acest timp, afară, alaiul ninsorii dădea roată casei înalte din lemn de brad tânăr, învăluind-o în taina iernii ce anticipa și ea bucuria zilei următoare ...

Larisa Saraev, clasa a VII-a C

Alright, to some of you it may sound like I'm spouting nonsense, some of you may want to disagree with me, or some of you will think of it as too controversial to even bother to give it a second thought. Well, I would like to disagree with any of you that think of it this way. I truly think that “I can't go back to yesterday because I was a different person then” is a wonderful quote, I think that it represents everything that we are, and everything that we’ve got the chance to become and let me explain it to you. We spend every second of our lives, every breath and every heartbeat improving ourselves to become the person we are in this moment, but you see, that's the deal, you spend your lifetime doing things that help you become a better version of you, but most of the time you may not even realize it because it happens so easily. Something so simple as reading a new piece of information could make you stop for a second and then alternate your thinking about a particular subject, and things like these happen everyday and they urge you to become the best version of yourself in this moment. Just think back to yourself yesterday, in the exact same moment as now, do you really think you're the exact same person? Of course not! It's a never ending cycle, you are constantly superior to your past self and constantly inferior to your future self. Going back to yesterday as you are in the present is not going to work because that would mean you'd have to take the place of a different person, the person that you once were, and also the person that you no longer are, and to prove my point, I would like to give you an example from my personal experience. Something that makes me the best version of myself in this moment is the fact that I’m here, in front of you, giving this speech, even though just a few days ago I almost had a panic attack in front of my own classmates of about 8 years because I had to give this exact same speech, but you know what, ever since that day I have been reading these words over and over again, until I knew them like the back of my hand, and I have been practicing and practicing and practicing so I could stand up here today and not be afraid to speak up and have my voice heard, and this is why I can't go back to yesterday, and honestly I don't even want to because i am so proud of myself right now. Knowledge is one of the most important parts of our lives because we never stop learning and it shows everyday through the little things that make a difference from the person you once were to the person you will be. Just as I managed to overcome my fear of public speaking, you can work on yourself to leave your past self behind and welcome a new version of yourself.

Tărâmul nesfârșit al imaginației Maya Evelina Dincă clasa a VII-a C Era o zi mohorâtă de iarnă când realizasem cât de plictisită eram! Nu știam ce să fac, așadar m-am dus în biblioteca bunicii și am căutat o carte. Acolo am găsit un volum cu poeme. Primul poem era intitulat ,,Portret de primăvară”. Nu avea autor, așadar mi s-a părut și mai interesant! M-am apucat de citit, iar, deodată, am rămas țintuită! Când am început să citesc prima strofă, nu știam ce să cred; mă aflam în două locuri: stăteam lângă dulapul cu cărți al bunicii, și mă aflam, în același timp, pe un câmp din Olanda, în mijlocul unei ploi de primăvară. Am simțit ca și când cuvintele, că ploaia însăși m-ar fi ținut captivă într-o vrajă. Nu mă puteam mișca… Am recitat a doua strofă și parcă simțeam copacii gigantici cum înmuguresc, învăluiți de stropi de apă. Eram departe de casă, însă acea ploaie primăvăratică era ca un magnet ce nu mă lăsa să plec din acel loc minunat. Puteam auzi păsările cum cântă maiestuos, dar și apa prelingându-se pe frunzele verzi. Stăteam întinsă pe iarbă și asistam la cel mai frumos spectacol al naturii. Nu aveam nicio grijă… Eram relaxată… Am rostit a treia strofă cu voce tare și am simțit că mă aflu pe o pajiște, la munte. Eram înconjurată de zeci de floricele, în toate culorile. Brazii verzi ca smaraldul miroseau a aer curat. Nimic altceva. Mă uitam la norii cenușii ce se îndepărtau din ce în ce mai mult, cerul devenind senin… Straturile de nori urcau spre rai… La un moment dat, pașii ușori ai bunicii, a cărei prezență am simțit-o mai mult grație mirosului de levănțică ce o învăluia, m-au trezit la realitate. Nicicând în viața mea nu am mai citit o poezie atât de frumoasă, care să mă transpună în tărâmul nesfârșit al imaginației…

Olimpiada Națională de Limbi Romanice- Limba Franceză 2023 Constantin Miruna, clasa a VII-a C Despre participarea la Olimpiada Națională de Limba Franceză pot spune că a fost una dintre cele mai frumoase experiențe din activitatea mea școlară, de până acum. Bucuria de a merge la etapă națională, care a avut loc la Cluj, a fost și mai mare, deoarece anunțul a venit după câteva săptămâni de la încheierea probei județene, unde m-am calificat pe locul al doilea, loc neeligibil, la acel moment, pentru participarea la etapa națională. Însă, în cele din urmă, toată munca depusă de mine a fost răsplatită, după un singur mesaj primit de la profesoara mea de franceză, prin caremi spunea că au fost suplimentate locurile pentru etapa națională, oferindu-mi astfel oportunitatea de a pleca la Cluj, în perioada 9-13 aprilie 2023. Alături de grupul format din toți copiii din județ calificați la Olimpiada Națională de Limba Franceză și din copiii calificați la Olimpiada Națională de Limba Engleză, am avut parte de un drum obositor, care a durat aproximativ 12 ore, dar și inedit, pentru că am călătorit noaptea. Pentru mine și alți câțiva colegi a fost mult mai interesantă călătoria, deoarece a fost prima oară când am circulat cu trenul. Clujul este un oraș deosebit de frumos, curat, cu multe zone verzi și locuri potrivite pentru petrecerea timpului liber, în care m-aș întoarce oricând cu plăcere. Pe lângă susținerea celor trei probe pentru care m-am pregătit, respectiv proba scrisă, proba audio și proba orală, am reușit să vizitez o parte din acest oraș, în fiecare zi, puțin câte puțin, astfel încât m-am familiarizat și m-am atașat de el într-o mare măsură, la fel cum m-am atașat și de persoanele care mi-au fost alături la Cluj și cu care mi-am petrecut toate aceste zile. Am legat multe prietenii cu copii din județul meu și nu numai, cu care încă păstrez o legătură strânsă. Susținerea probelor a presupus și multe emoții cu care nu m-am mai întâlnit până acum, trăiri noi la care nu m-aș fi așteptat, lucru firesc să se întâmple având în vedere importanța olimpiadei. Fiind de fel o fire emotivă, emoțiile m-au copleșit și m-au împiedicat sa dau tot ceea este mai bun din mine, inclusiv să valorific toate cunoștințele dobândite de-a lungul anilor de studii. Experiența participării la olimpiada națională mi-a oferit posibilitatea să mă descopăr, să-mi controlez emoțiile, să îmi depășesc așteptările și să ies din zona mea de confort, să cunosc

persoane interesante, să descopăr locuri noi, iar, pentru toate acestea, sunt foarte recunoscătoare și determinată să profit și pe viitor de șansa participării la o competiție de acest nivel.

Olimpiada Naţionala de Limba si Literatura Română Maria Damian, clasa a VII-a C Anul acesta, am avut oportunitatea de a participa la Olimpiada Naţională de Limba si Literatura Română, care s-a desfășurat la Arad. Am plecat din Călăraşi pe 9 aprilie, şi am schimbat trei trenuri până am reuşit să ajungem, în final, la Arad. Am experimentat pentru prima dată mersul cu trenul, şi recunosc că mi-a plăcut foarte mult. Am dormit o noapte în tren, iar a doua zi am fost conduşi la hotel de profesoara ce ne-a fost special repartizată, şi care m-a impresionat prin amabilitatea ei imensă. Pe 10 aprilie, a avut loc deschiderea festivă, care mi-a oferit încredere în mine, deoarece discursurile organizatorilor au fost cu adevărat motivante. Apoi, ne-am întors la hotel, locul în care am legat multe prietenii şi am schimbat impresii cu colegii mei de olimpiadă. Pe 11 aprilie am luat micul dejun la Colegiul Economic din Arad, iar, dupa aceea, am susţinut proba scrisă în acelaşi loc. Deşi subiectele au fost dificile, am reuşit să obţin un punctaj bun datorită pregătirii pe care mi-a oferit-o profesoara mea de limba si literatura română, Aurelia Tomoşoiu. Prânzul l-am servit în acelaşi loc. Apoi, am luat parte la un tur oferit de un ghid turistic şi ne-am bucurat de splendoarea Aradului. Dupa cină, ne-am culcat devreme, căci trebuia sa fim pregătite pentru ziua următoare. In ziua de 12 aprilie am susţinut proba orală, care mi s-a părut deosebită, şi partea cea mai bună a acestei olimpiade, deoarece am realizat că îmi place să îmi expun ideile in faţa unor persoane dispuse sa mă asculte. Apoi, am fost la mall, ca răsplată pentru efortul intens depus. Pe seară, am aflat rezultatele. Am obţinut 85 de puncte la proba scrisă, 97 la proba orală, adica 88 în total, astfel încadrându-mă la Premiu special. Pe 13 aprilie am vizionat piesa de teatru de păpuşi ,,Istoria muzicii pentru copii…”. Din nefericire, nu am avut timp să participăm la festivitatea de premiere, căci trebuia să prindem trenul. Pe 14 aprilie am ajuns acasă. Această olimpiadă a fost pentru mine un drum inţiatic, care m-a ajutat să mă înţeleg pe mine însămi, să realizez cine îmi este alături cu adevărat, să am grijă ce prietenii leg, să mă bucur de rezultatele mele și să mă accept aşa cum sunt.

Le mulţumesc profesorilor, părinţilor și tuturor celor care m-au susţinut și m-au ajutat!

O veste mult așteptată Maria Pațurcă, clasa a VII-a C Anul acesta, printre alte concursuri școlare și olimpiade, am participat la toate etapele Olimpiadei de Limba Engleză, ceea ce pot numi o experiență foarte palpitantă și, pe măsură, obositoare. La etapa locală, m-am calificat cu 92 de puncte, în opinia mea, un rezultat puțin sub capacitatea mea, fiind aproape de minimul calificării, 90 de puncte. În urma unor pregătiri intense, zilnice, a venit vremea etapei județene, la care am obținut 97 de puncte,cel mai mare punctaj… alături de colega mea, Larisa, și de o altă elevă, Miruna. La început, faptul că am obținut un punctaj identic, nu pot spune că mi-a plăcut în mod particular, dar, ulterior, am acceptat acest lucru. Nu s-a putut realiza departajarea, așadar eu și celelalte două eleve olimpice a trebuit să dăm o probă suplimentară, la care, din cauza presiunii la care am fost supusă, am schimbat niște răspunsuri corecte… Am fost dezamăgită, și o perioadă de timp mi-am asumat culpa, am simțit că mă pregătisem în zadar și că fiecare efort depus nu a însemnat nimic… Până când, într-una din orele de biologie de la școală, doamna profesoară de engleză a venit să mă anunțe că m-am calificat la etapa națională împreună cu celelate două colege! M-am simțit euforică pe tot parcursul zilei, i-am anunțat pe toți membri familiei și pe prieteni! A urmat o perioadă extenuantă în care m-am pregătit, și totodată în care m-am apropiat de colega mea, Larisa, pe care acum o pot considera o prietenă. Sunt recunoscătoare că aceste pregătiri, pe lângă scopul principal, mi-au oferit prilejul să leg o prietenie! Iată-ne în Gara de Nord, la București, pe 8 aprilie 2023, urcându-ne în tren, în vagonul cu numărul 13. Pe locul din stânga mea stătea Larisa, fapt ce m-a bucurat deoarece nu mi-aș fi dorit să stau 12 ore lângă un necunoscut. Pe locul din fața mea, stătea Rareș, băiatul cu care nu mi-aș fi imaginat niciodată că pot lega o prietenie atât de strânsă în doar câteva zile. Dintr-un nimic, am inițiat o conversație, fiind primul cu care m-am împrietenit din gașca pe care am întemeiat-o la Cluj-Napoca!

Drumul a fost interesant, fiind prima oară când călătoream cu trenul, iar acum, uitându-mă în urmă, mi se pare haios cum eu și Larisa dormeam cu rândul, jumătate de oră eu, jumătate de oră ea. Astfel, după un drum care a durat o eternitate, am ajuns la hotel, unde ne-am cazat, ne-am acomodat și, cel mai așteptat element,NE-AM SPĂLAT! Fiind dimineață, eu și Larisa am stat cu Rareș și cu colegul său de cameră și ne-am jucat cărți. A venit ora să plecăm în oraș, pentru a merge la festivitatea de deschidere, unde am fost întâmpinați călduros și impresionați de numerele artistice foarte bine realizate! Întoarse la hotel, eu și colega mea de camera,Larisa, neintenționat,am stat pâna la ora 11, vorbind în engleza…Ceea ce ne-a cauzat probleme în următoarea dimineață, când aveam să aflu că Larisa doarme FOARTE adânc, fapt ce mi-a fost confirmat în următoarele dimineți în care am fost nevoite să punem cele mai zgomotoase alarme, pe care Larisa le ignora cu lejeritate și continua să doarmă. Mereu mă trezeam cu 15 minute mai devreme decât ea, o lăsam să doarmă mai mult, devenise o rutină care pe zi ce trece începea să-mi placă din ce în ce mai mult. Însă, în prima zi, din cauza faptului că atât eu, cât și Larisa am dormit adânc, AM RISCAT SĂ ÎNTÂRZIEM LA PRIMA PROBĂ! În final, ne-am descurcat! Pe parcursul primelor două zile, în care am dat proba scrisă și cea orală, am simțit un carusel de emoții, dar am făcut o treabă destul de bună! Cât am stat la Cluj, așa cum am menționat mai devreme, am format un grup cu Larisa, Rareș, Miruna, colega cu care am avut egalitate de punctaje, și Alessandra, colega de cameră a Mirunei. În fiecare seară, noi 5 ne întâlneam într-una din camerele noastre și stăteam până când se dădea stingerea. Am avut și niște conversații mai serioase, cu ajutorul cărora am aflat niște detalii despre acești copii care au întărit amiciția noastră. Pot susține cu tărie că a fost o experiență unică și că această olimpiadă națională mi-a oferit prilejul să mă cultiv din punct de vedere academic și emoțional, să mă înconjor cu oameni exemplari de la care am ce învăța, să leg prietenii și să cunosc persoane, cu care comunic zilnic și cu care, pe zi ce trece,cresc și mă dezvolt ca om. Voi fi veșnic

recunoscătoare că am avut ocazia să particip la această etapă naționala, și sper ca și anul următor să beneficiez de o astfel de șansă !

Per aspera ad astra vadimus sau Emoție de primăvară prof. Andreea Dumitrașcu De ce îmi place primăvara? Ar fi o mulțime de motive,dar răspunsul nu este din sfera la care v-ați aștepta. Mie îmi place primăvara pentru că este anotimpul în care natura revine la viață și odată cu ea, reîncep și… olimpiadele. Copil fiind nu am simțit în parte bucuria acestora, dar le-am descoperit frumusețea adevărată abia atunci când am ajuns la etapa națională ca profesor însoțitor. Se întâmpla cu ani în urmă,când am descoperit Timișoara alături de un copil excepțional. Anii au trecut precum trenul prin gările orașelor în care ne-au purtat olimpiadele: Arad, Botoșsani, Târgu-Jiu. Alți ani… alți olimpici. Am cunoscut oameni, am trăit satisfacții, am descoperit orașe, am mers pe urmele numelor reprezentative ale României: Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși. Anul acesta a sunat din nou adunarea: etapa județeană și alcătuirea lotului pentru națională: patru domnișoare frumoase și deștepte. Orașul organizator nu foarte departe, Brăila, un drum relativ scurt cu mașina. Pentru că fiecare participare la etapa națională de Limbi Clasice a lotului călărășean înseamnă premii pentru palmaresul județului și anul acesta am plecat cu speranțe. Am cunoscut oamenj noi, am regăsit prieteni vechi, într-un oraș absolut superb. Da, și nu glumesc. Compania fetelor, a oamenilor care ne-au așteptat, a Comisiei care ne-a căutat pentru că „iarăși ați venit să luați tot”. Spiritul olimpic spune că toți participanții sunt ănvingători. Câștigul cel maiimportant se cuantifică în oamenii pe care i-am cunoscut, amintirile pe care le adunăm în bagajul olimpiadei, locurile pe care le descoperim și experiența care ne ajută să continuăm și să ne întoarcem în fiecare an mai puternici. Și cum să nu pleci încărcat cu energie? Când spui Brăila îți vine în minte un cântec de la începutul secolului trecut care zice cam așa: „La noi la Brăila… ușor se câștigă lira…” Dar eu aș spune că se câștigă premii, nu ușor ce-I drept, ci cu muncă multă, studiind o limbă despre care ce-I mai mulți spun că-i „moartă”, fără să realizeze că vorbesc despre fundamentul limbii noastre materne. Pentru câteva zile, la Brăila ne-am întors în timp. Cu un secol într-un oraș deosebit și cu câteva mii de ani pentru a gândi în limba lui Octavian Augustus, a lui

Caesar, pentru a ne aminti de începutul istoriei noastre ca popor român, vorbitor al unei limbi de origine latină. Și cum „Finis coronat opus” ne-am întors de la Brăila extrem de strălucitoare. Cu 1 premiu I, 1 premiu III și o Mențiune, doua medalii de Aur și una de Argint. Felicitări, fetelor! Numele județului nostru a fost din nou pe buzele tuturor, dae nu cu invidie, ci cu admirație. Sunteți nemaipomenite și sunt convinsă că, oriunde vă vor duce pașii în viață, veți purta asemeni mie în suflet o bucățică din ceea ce a însemnat etapa națională a Olimpiadei de Limbi Clasice-Limba Latină, ediția a XVII-a. Am zăvorât atât cufărul cu amintiri pe care l-au etichetat- BRĂILA și pornim spre o altă destinație- a cnoașterii, cu ,I mai mult curaj și determinare. O singură întrebare mai am: Oare columna lui Traian era brad sau nu? Dar nu contează răspunsul ci munca enormă din spatele acestei întrebări. PER ASPERA AD ASTRA!

Per aspera ad astra vadimus sau Emoție de primăvară prof. Andreea Dumitrașcu De ce îmi place primăvara? Ar fi o mulțime de motive,dar răspunsul nu este din sfera la care v-ați aștepta. Mie îmi place primăvara pentru că este anotimpul în care natura revine la viață și odată cu ea, reîncep și… olimpiadele. Copil fiind nu am simțit în parte bucuria acestora, dar le-am descoperit frumusețea adevărată abia atunci când am ajuns la etapa națională ca profesor însoțitor. Se întâmpla cu ani în urmă,când am descoperit Timișoara alături de un copil excepțional. Anii au trecut precum trenul prin gările orașelor în care ne-au purtat olimpiadele: Arad, Botoșsani, Târgu-Jiu. Alți ani… alți olimpici. Am cunoscut oameni, am trăit satisfacții, am descoperit orașe, am mers pe urmele numelor reprezentative ale României: Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși. Anul acesta a sunat din nou adunarea: etapa județeană și alcătuirea lotului pentru națională: patru domnișoare frumoase și deștepte. Orașul organizator nu foarte departe, Brăila, un drum relativ scurt cu mașina. Pentru că fiecare participare la etapa națională de Limbi Clasice a lotului călărășean înseamnă premii pentru palmaresul județului și anul acesta am plecat cu speranțe. Am cunoscut oamenj noi, am regăsit prieteni vechi, într-un oraș absolut superb. Da, și nu glumesc. Compania fetelor, a oamenilor care ne-au așteptat, a Comisiei care ne-a căutat pentru că „iarăși ați venit să luați tot”. Spiritul olimpic spune că toți participanții sunt ănvingători. Câștigul cel maiimportant se cuantifică în oamenii pe care i-am cunoscut, amintirile pe care le adunăm în bagajul olimpiadei, locurile pe care le descoperim și experiența care ne ajută să continuăm și să ne întoarcem în fiecare an mai puternici. Și cum să nu pleci încărcat cu energie? Când spui Brăila îți vine în minte un cântec de la începutul secolului trecut care zice cam așa: „La noi la Brăila… ușor se câștigă lira…” Dar eu aș spune că se câștigă premii, nu ușor ce-I drept, ci cu muncă multă, studiind o limbă despre care ce-I mai mulți spun că-i „moartă”, fără să realizeze că vorbesc despre fundamentul limbii noastre materne. Pentru câteva zile, la Brăila ne-am întors în timp. Cu un secol într-un oraș deosebit și cu câteva mii de ani pentru a gândi în limba lui Octavian Augustus, a lui

Caesar, pentru a ne aminti de începutul istoriei noastre ca popor român, vorbitor al unei limbi de origine latină. Și cum „Finis coronat opus” ne-am întors de la Brăila extrem de strălucitoare. Cu 1 premiu I, 1 premiu III și o Mențiune, doua medalii de Aur și una de Argint. Felicitări, fetelor! Numele județului nostru a fost din nou pe buzele tuturor, dae nu cu invidie, ci cu admirație. Sunteți nemaipomenite și sunt convinsă că, oriunde vă vor duce pașii în viață, veți purta asemeni mie în suflet o bucățică din ceea ce a însemnat etapa națională a Olimpiadei de Limbi Clasice-Limba Latină, ediția a XVII-a. Am zăvorât atât cufărul cu amintiri pe care l-au etichetat- BRĂILA și pornim spre o altă destinație- a cnoașterii, cu ,I mai mult curaj și determinare. O singură întrebare mai am: Oare columna lui Traian era brad sau nu? Dar nu contează răspunsul ci munca enormă din spatele acestei întrebări. PER ASPERA AD ASTRA!

Prietenii Pompierilor Nicoleta Țuluca, clasa a VII-a C După cum multă lume știe, anul școlar trecut am participat la concursul ,,Prietenii Pompierilor” alături de Florentin, Iuliana, Augustin, Robert, Mitză (cum este strigat de prieteni), Adrian, Ștefania și Denis. Din păcate, rezultatul nu a fost precum neam dorit, iar arbitrii penalizatori nu au luat în considerare toate greșelile făcute de celelalte echipe. Deoarece experiența a fost așa de plăcută și de frumoasă, m-am decis ca și anul acesta să particip. În loc să putem sta mai relaxați la orele lejere, am mers la orele doamnei profesoare de educație tehnologică, Dobre Teodora, pentru a parcurge regulamentul, care nu este așa de ușor pe cum credeți, și să urmărim filmulețe despre probele din concurs. Joi, 11 mai 2023, am mers la ISU, deoarece acolo se află echipamentul pentru concurs, incluzând pompele pentru incendiu și țintele, nodurile pe care trebuie să le învățăm, furtunurile pe care Adrian trebuie să le racordeze, gardul pe care trebuie să-l sărim și capcana prin care trebuie să trecem. Anul trecut Denis a fost numărul 5, iar eu 4, ceea ce înseamnă că el a dat la pompă, iar eu am ținut furtunul spre țintă. Experiența de la această parte a probei nu a fost foarte plăcută, deoarece pompierii, deși știau că furtunurile erau stricate, nu le-au schimbat, iar Denis și Iuliana s-au chinuit timp de 5 minute să mențină un ritm constant și să nu se oprească. A da la o pompa defectă de pompieri nu este ușor pentru un copil de 12 ani! Vești bune! Anul acesta le-au schimbat și am hotărât alături de doamna profesoară Dobre ca eu să fiu numărul 5. La un moment dat, am crezut că nu o să fiu în stare, însă m-au motivat colegii și, într-adevăr, m-am descurcat foarte bine. Mi-am făcut mulți prieteni, m-am distrat și am râs cu toții. Am făcut foarte multe eforturi și am sacrificat mult din timpul personal pentru a studia metode cât mai scurte pentru realizarea nodurilor sau trecerea peste obstacole. Am stat cel puțin jumătate de ora cu Florentin să-l învăț să sară fără să-i încurce pe ceilalți.

Chiar dacă nu am luat locul întâi, am fost 3 echipe implicate, care știam în ce constă concursul și altele 3 care nu erau foarte interesate. Diferența de puncte dintre primele 3 locuri a fost foarte mică. Mă bucur că am avut ocazia să particip, iar pentru anul viitor plănuiesc să fac același lucru!

Ciobanu David

Experiența din Cluj-Napoca cu ocazia Olimpiadei Naționale de Limba Franceză În perioada 9-13 aprilie 2023, am avut parte de o experiență de neuitat pe care aș repeta-o oricând, cu ocazia calificării la etapa națională a Olimpiadei de Limba Franceză. Am avut șansa să concurez cu copii din toate colțurile țării, să cunosc persoane noi care, în unele cazuri, mi-au devenit apropiate și, ulterior, să obțin un rezultat impresionant, dacă aș putea spune. Totul a început cu seara de 8 aprilie, cu un drum lung și obositor cu trenul din București până la Cluj și cu o șansă de a face cunoștință cu ceilalți copii din lotul olimpic al județului Călărași, respectiv cu profesoara însoțitoare. Hotelul ne-a oferit condiții optime pentru o ședere plăcută pe toată perioada olimpiadei, camerele fiind oarecum spațioase pentru doi copii, mâncarea fiind calitativă și priveliștea reprezentând un prilej de a ne relaxa în fiecare dimineață de dinaintea probelor. În ziua ajungerii noastre în oraș, am avut parte de puțină odihnă după drumul cu trenul și festivitatea de deschidere a olimpiadei de franceză, cât și a celor de engleză și limbi romanice. În dimineața următoare, am susținut proba scrisă a olimpiadei, care a fost destul de dificilă și totuși, am reușit cu toții să obținem un rezultat bun la această probă. Apoi, am vizitat orașul, relaxându-ne și, într-un fel, pregătindu-ne pentru următoarea probă, cea orală, vizitând Institutul Francez, care a reprezentat o oportunitate să repetăm noțiunile pentru proba următoare. Seara, am luat cina și am adormit rapid, cu emoții pentru ziua următoare. Proba orală nu a reprezentat un impediment pentru majoritatea lotului călărășean, fiecare copil descurcându-se cum a putut. Am luat prânzul la liceul la care am susținut proba și am plecat spre Grădina Botanică, unde am văzut o diversitate de plante. Seara, am aflat cu toții rezultatele, moment în care am izbucnit în plâns de fericire, căci obținusem un punctaj de 96 de puncte, cel mai mare la nivel județean și al 14-lea pe țară. Ziua următoare a fost surprinzătoare pentru toți, având șansa de a face turul Salinei Turda și, spre seară, participând la o activitate de socializare cu reprezentanții celorlalte județe, unde am avut cu toții parte de o seară incredibilă.

Dimineața, a avut loc festivitatea de premiere a celor trei olimpiade, desfășurată la Sala Polivalentă. iar spre surprinderea mea, am obținut un premiu special, oferit de Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, unul dintre sponsorii olimpiadei. Am făcut poze cu câțiva dintre jucătorii echipei de fotbal ”U” Cluj, mi-am cumpăratc un tricou de antrenament al echipei, am mai făcut o scurtă plimbare în oraș și am mers, apoi, spre gară, de unde urma să plecăm spre București și, ulterior, înapoi spre Călărași. A fost o experiență de neuitat și oriunde s-ar desfășura Olimpiada Națională de Franceză anul viitor, voi reprezenta din nou județul Călărași la această olimpiadă.

Get in touch

Social

© Copyright 2013 - 2024 MYDOKUMENT.COM - All rights reserved.