LIMBA DOINELOR DE AUR SCRIPNIC CAROLINA SOLOMON MARIA VERGUN VALERII CUCEREAVÎI NICOLETA

Articol de fond : *Eseu argumentativ,,Limba română este patria mea''(Nichita Stănescu) 03 *Dialoguri interculturare: Interviu imaginar cu Alexei Matevici 05 *Pagina de creație: Metafora grafică a limbii române 08 *Pagina vorbitorului cult de limbă română 10 *Pagina de divertisment: rebusuri,filmări cu exersarea frământărilor de limbă 11 CUPRINS TEXTUL TĂU DE PARAGRAF

MOTTO: ,,A VORBI SĂNĂTOS LIMBA MAMEI ESTE O DATORIE, UNA DINTRE CELE MAI PATRIOTICE.' ' 1 G. Vieru

2 eseu argumentativ Limba română este patria mea ARTICOLUL DE FOND ESTE O CINSTE, ESTE O ONOARE, ESTE UN MOTIV DE MÂNDRIE FAPTUL DE A NE NAȘTE ROMÂNI ȘI DE A PRIMI DE LA BUNUL DUMNEZEU, DINTRE TOATE LIMBILE LUMII, PE ACEA LIMBĂ CARE ESTE CEA MAI PLINĂ DE STRĂLUCIRE, PLINĂ DE DULCEAȚĂ, PLINĂ DE CÂNTEC. LIMBA ROMÂNĂ ESTE LIMBA LUI MIHAI EMINESCU, A LUI NICHITA STĂNESCU, LIMBA LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI, A LUI GRIGORE VIERU, A LUI DUMITRU MATCOVSCHI, ESTE LIMBA DESPRE CARE NICHITA STĂNESCU EXCLAMĂ ,, CE PATRIE MINUNATA ESTE ACEASTA LIMBA!’’. AFIRMÂND CĂ ,, LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA’’ POETUL EXPRIMĂ, PE BUNĂ DREPTATE, IDEEA CĂ RELAȚIA ,,PATRIE- LIMBĂ’’ ESTE UNA CE SEMNIFICATIVĂ PENTRU EXISTENȚA FIECĂRUI OM AL ACESTUI PĂMÂNT ROMÂNESC. LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA, ȘI ACESTĂ RELAȚIE O CONSIDER UN FIR ROȘU AL EXISTENȚEI NOASTRE, ÎNTRUCÂT, LIMBA MATERNĂ E LIMBA NAȘTERII, ÎN ACEASTĂ LIMBĂ AM COMUNICAT LA ÎNCEPUT CU MAMA, CARE NE-A ÎNVĂȚAT ROSTIREA DULCELUI GRAI, APOI AM COMUNICAT CU CERUL. E LIMBA CÂNTECULUI DE LEAGĂN, E LIMBA ÎN CARE AM ÎNVĂȚAT IUBIREA. ,,E DOINA DORURILOR NOASTRE’’ AȘA CUM AFIRMĂ POETUL ALEXEI MATEEVICI. E LIMBĂ CARE NE LEAGĂ DE TOT CE E MAI DRAG, MAI SFÂNT ȘI MAI IMPORTANT ÎN VIAȚA NOASTRĂ, E LIMBA PĂRINȚILOR, A SATULUI DRAG, A PLAIULUI SCUMP. ANUME PRIN GRAIUL PE CARE-L VORBIM NE DEZVĂLUIM SPIRITUL NOSTRU PATRIOTIC, OR ,,A VORBI SĂNĂTOS LIMBA MAMEI, ESTE O DATORIE, UNA DINTRE CELE PATRIOTICE’’ AFIRMĂ GRIGORE VIERU. ANUME PRIN GRAIUL PLIN DE DUIOȘIE, PRIN DULCELE VORBE NE EXPRIMĂM PROFUNDA PREȚUIRE PE CARE O AVEM PENTRU PĂRINȚII NOȘTRI, CASA PĂRINTEASCĂ, PLAI NATAL, DAR ȘI FAȚĂ DE ÎNSĂȘI LIMBA ROMÂNĂ. A FI PATRIOT ÎNSEAMNĂ ȘI A AVEA GRIJĂ DE CULTIVAREA VERBULUI MATERN, DE ACEASTĂ FĂRĂ DE PREȚ COMOARĂ MOȘTENITĂ DE LA STRĂBUNII NOȘTRI. LIMBA ESTE CASA FIINŢEI UNUI POPOR, EXPRIMÂNDU-I CEL MAI BINE FIREA IDENTITARĂ, FELUL LUI UNIC DE A FI ŞI DE A ÎNŢELEGE PROPRIA FIRE ŞI FIREA LUMII. FIIND CONSIDERATĂ DE EMINESCU „O ÎMPĂRĂTEASĂ BOGATĂ CĂREIA MULTE POPOARE I-AU PLĂTIT DARE ÎN METAL AUR PE CÂND EA PARE A NU FI DAT NIMĂNUI NIMIC” EA E DOVADA MUNCII DEPUSE DE STRĂBUNII NOȘTRI DE A-I REDA STRĂLUCIREA ȘI BOGĂȚIA PE CARE O ARE, E DOVADA SÂNGELUI VĂRSAT PE GLIE PENTRU A O SALVA DE PIERZANIE, ESTE DOVADA SPIRITULUI PATRIOTIC AL ÎNAINTAȘILOR NOȘTRI, AL JERTFIRII DE SINE. ESTE LIMBA ÎN CARE NE SIMȚIM ACASĂ ORIUNDE NE-AM AFLA. LIMBA CU CARE PĂȘESC ALĂTURI ÎNCĂ DIN COPILĂRIE ESTE LIMBA ROMÂNĂ. ÎN ACEASTĂ LIMBĂ AU VORBIT STRĂMOȘII MEI, ACEASTĂ LIMBĂ AU FOLOSIT-O POEȚII ROMÂNI ÎN SCRIEREA OPERELOR SALE PLINE DE FARMEC ȘI MISTER. LIMBA ROMÂNĂ E VIITORUL NOSTRU, LINIȘTEA ȘI MÂNGÂIEREA NOASTRĂ. EA ESTE COPILĂRIA NOASTRĂ, DULCELE CÂNTEC DE LEAGĂN. PRECUM POMUL ARE UN SINGUR LOC, AȘA ȘI OMUL ARE O SINGURĂ PATRIE ȘI O SINGURĂ LIMBĂ. ADEVĂRATA DRAGOSTE DE PATRIE ESTE DE NECONCEPUT FĂRĂ DRAGOSTEA PENTRU LIMBA EI. IAR NOI SUNTEM ACEI CE TRĂIM PRIN LIMBA MATERNĂ ȘI NE MÂNDRIM CU EA, SUNTEM ACEI PENTRU CARE LIMBA ROMÂNĂ ESTRE ÎNSĂȘI FIINȚA PATRIEI.

INTERVIU IMAGINAR CU O PERSONALITATE „...SĂ-I LUMINĂM PE TOŢI CU LUMINA DREAPTĂ” ALEXEI MATEEVICI - MULT STIMATE DOMNULE POET, ALEXEI MATEEVICI, AȚI CÂNTAT CU DĂRUIRE TOTALĂ NECAZURILE ŞI NĂZUINŢELE MOLDOVENILOR, AȚI ELOGIAT LIMBA NOASTRĂ MATERNĂ ÎNTR-O ODĂ DE O IMPRESIONANTĂ FRUMUSEȚE. SUNTEȚI POETUL ACESTUI NEAM ȘI VĂ SUNTEM PROFUND RECUNOSCĂTORI PENTRU MERITUL DUMNEAVOASTRĂ DE A AȘEZA LA LOC DE CINSTE LIMBA NOASTRĂ MATERNĂ. ACUM, LA UN ÎNCEPUT DE VEAC PE CARE ÎL TRĂIM, CE MESAJ AVEȚI PENTRU OAMENII BASARABIEI NOASTRE SCUMPE? - CA UN FIU AL ACESTUI NEAM, CU TOATĂ DRAGOSTEA MEA, CRED CĂ POT SĂ-MI ÎNGĂDUIESC DE A VĂ DA UNELE SFATURI FRĂȚEȘTI. MAI ÎNTÂI DE TOATE SĂ ȘTIȚI CĂ: ,,UNDE-I UNUL NU-I PUTERE, / LA NEVOI ȘI LA DURERE. / UNDE-S DOI PUTEREA CREȘTE, / ŞI DUȘMANUL NU SPOREȘTE.’’ FĂRĂ UNIRE NU VOM PUTEA DOBÂNDI NIMIC. DECI SĂ AVEM UN GÂND, O INIMĂ, UN IDEAL! - CARE AR TREBUI SĂ FIE GÂNDUL, IDEALUL NOSTRU COMUN DESPRE CARE AȚI VORBIT? - LUCRUL DREPT POATE ÎNFLORI NUMAI DACĂ SE ÎNTEMEIAZĂ PE IDEI DREPTE. CU MÂHNIRE AM VĂZUT ASTĂZI CĂ NU TOŢI SUNT UNIŢI ASUPRA UNOR IDEI DREPTE. UNII SE SOCOTESC MOLDOVENI, ALŢII – CEI MAI PUŢINI – ROMÂNI. DA, SUNTEM MOLDOVENI, FII AI VECHII MOLDOVE, ÎNSĂ FACEM PARTE DIN MARELE TRUP AL ROMÂNISMULUI, AŞEZAT PRIN ROMÂNIA, BUCOVINA ŞI TRANSILVANIA. IATĂ, ÎN OPINIA MEA, CARE ESTE IDEALUL NOSTRU ÎN ZIUA DE ASTĂZI, ACELA DE A NE UNI ÎN JURUL ADEVĂRULUI, CARE ESTE UNUL - SUNTEM ROMÂNI, LIMBA NE E ROMÂNEASCĂ! - ȘI CARE CREDEȚI CĂ ESTE MENIREA, SARCINA CEA MAI IMPORTANTĂ A ȘCOLII, A PROFESORILOR ZILELOR NOASTRE? - TREBUIE SĂ SEMĂNĂM SEMINȚE DE ADEVĂR ÎN SUFLETELE ȘI MINȚILE COPIILOR, CA EI SĂ ŞTIE DE UNDE SE TRAG. TREBUIE SĂ ŞTIE CĂ SUNT ROMÂNI, STRĂNEPOŢI DE-AI DACILOR SI AI ROMANILOR, FRAŢI CU ITALIENNII, FRANCEZII, SPANIOLII ŞI PORTUGHEZII. ACEASTA TREBUIE SĂ LE-O SPUNEM COPIILOR ŞI TUTUROR CELOR NELUMINAȚI. SĂ-I LUMINĂM PE TOŢI CU LUMINA DREAPTĂ. EI VOR CREȘTE ȘI, LA RÂNDUL LOR, VOR LUMINA PE ALȚII ȘI TOT AȘA LUMINA DREPTĂȚII ȘI A ADEVĂRULUI VA AJUNGE SUS DE TOT ȘI ATUNCI BUNUL DUMNEZEU NE VA TRIMITE AJUTORUL SĂU CEL PREAPUTERNIC PENTRU IZBÂNDIREA LUCRULUI OBȘTESC. EL NE VA TRIMITE FERICIREA NEAMULUI, VA VEDEA STRĂDANIA NOASTRĂ COMUNĂ ȘI NE VA MILUI PE TOȚI DEOPOTRIVĂ CU LUMINA SFÂNTĂ A ADEVĂRULU! 4 Dialog interculturalt

REGĂSEASCĂ PROPRIA INTERIORITATE, PROPRIUL EU, CONȘTIINȚA DE SINE, CONȘTIINȚA DE NEAM. OR, ROLUL PRESEI BASARABENE, ACELA DIN TOATE TIMPURILE, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL PROMOVĂRII LIMBII, AL ADEVĂRULUI, AL VERIDICITĂȚII ESTE UNUL COLOSAL. - DUMNEAVOASTRĂ CA ȘI PUBLICIST, DAR ȘI ÎN CALITATE DE PREOT VĂ CONCEPEȚI ARTICOLELE ÎN SPIRIT ÎNCURAJATOR, ATUNCI CÂND PLASAȚI ÎN CENTRU „PREOȚII BINEVOITORI AI POPORULUI”, ÎNDEMNÂNDU-I PE ȚĂRANI SĂ-ȘI ÎNDREPTE LUAREA AMINTE CĂTRE ACEȘTIA. CARE VĂ ESTE ARGUMENTUL? - ARGUMENTUL ESTE URMĂTORUL, LA NOI ÎN BASARABIA, NICI ÎNTR-O TAGMĂ, CARE NUMĂRĂ ÎN RÂNDURILE SALE PE MOLDOVENI, NU S-A PĂSTRAT AȘA DE BINE IUBIREA CĂTRE NEAM, LIMBĂ ȘI OBICEIURILE STRĂBUNILOR. AFARĂ, BINEÎNȚELES, DE ȚĂRANI, CA ÎN TAGMA DUHOVNICEASCĂ. ÎN MOD FIRESC, NU-I PĂDURE FĂRĂ USCĂTURI, ÎNSĂ LE VOI DA UN MARE CREDIT DE ÎNCREDERE ACESTORA, FAPT PE CARE ÎL SUSȚIN ȘI ÎN ARTICOLUL MEU „PREOȚIMEA ȘI POPORUL NOSTRU” . - DOMNULE ALEXEI MATEEVICI, DUMNEAVOASTRĂ DESFĂȘURAȚI ȘI O AMPLĂ ACTIVITATE ÎN CALITATE DE PUBLICIST. DESPRE CE, DESPRE CINE SCRIEȚI ÎN ARTICOLELE DUMNEAVOASTRĂ? - DREPTURILE NAȚIONALE ȘI DREPTURILE CETĂȚENEȘTI, PENTRU ACEASTA OPTEZ. PENTRU DREPTUL ȚĂRANULUI BASARABEAN DE A VORBI, A SCRIE, A CITI, A ÎNVĂȚA, A JUDECA ȘI DE A SE RUGA ÎN LIMBA SA, PENTRU A-ȘI PUTEA DESFĂȘURA ÎN PACE ȘI LINIȘTE TOATE PUTERILE MINȚII ȘI ALE INIMII LUPT. CULTURA ȘI BUNĂSTAREA POPORULUI, LA ACESTEA ÎNSĂ NU SE POATE AJUNGE DECÂT AVÂND DREPTUL LA LIMBA POPORULUI DIN CARE FACI PARTE, ȘI CARE ESTE CEL MAI DE CĂPETENIE MIȘCĂTOR AL ÎNVĂȚĂTURII ȘI ÎNAINTĂRII. - ÎN CALITATE DE PUBLICIST, CE AVEȚI DE NE SPUS DESPRE ROLUL PRESEI ÎN TIMPURILE PE CARE LE TRĂIȚI, DAR ȘI ÎN ZILELE NOASTRE? - AFLATĂ LA ÎNCEPUTURILE SALE, ASTĂZI, PRESA BASARABEANĂ ACORDĂ PRINCIPALA ATENȚIE TREZIRII CONȘTIINȚEI DE SINE A MASELOR, A OMULUI SIMPLU, A ȚĂRANULUI, A POPORULUI UMILIT, CARE TREBUIE ILUMINAȚI, ACEȘTIA FIIND VIZAȚI ÎN PRIMUL RÂND. UN ALT MOMENT LEGAT DE PUBLICISTICA MEA CONSTĂ ÎN NECESITATEA EDUCĂRII LECTORULUI, A CITITORULUI, CĂCI TREZIREA CURIOZITĂȚII CELUI CARE CITEȘTE GENEREAZĂ PLĂCEREA LECTURII. ÎN FOND, PARTICIPĂM LA EDIFICAREA UNEI CONSTRUCȚII SPIRITUALE PE UN LOC VIRAN, AJUTÂNDU-I PE CONAȚIONALII NOȘTRI RISIPIȚI ÎN AFARA EULUI LOR SĂ-ȘI 5

COMPUNEȚI O METAFORA, CU FUNCȚIE DE DEFINIȚIE ARTISTICĂ. CE SUGEREAZĂ ACEASTĂ METAFORĂ? - EA REDĂ FRUMUSEȚEA, VALOAREA, STRĂLUCIREA, TAINICA BOGĂȚIE - TOATE LAOLALTĂ VIRTUȚI ALE LIMBII ROMÂNE DINTOTDEAUNA. SUBSTANTIVUL ,,COMOARĂ" SUGEREAZĂ RĂDĂCINILE ÎNDEPĂRTATE ȘI STATORNICE ALE LIMBII, IAR METAFORA ”ȘIRAG DE PIATRĂ RARĂ” INDICĂ UNICITATEA ACESTEIA. POEZIA ”LIMBA NOASTRĂ" A IZVORÂT DIN DRAGOSTEA ȘI SENTIMENTUL DE PREȚUIRE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ PE CARE-L PORT EU ÎN SUFLET ȘI PE CARE NĂDĂJDUIESC SĂ-L POARTE TOT OMUL ACESTUI NEAM. DE ACEEA VĂ ÎNDEMN: IUBIȚI-VĂ NEAMUL, ȘI LIMBA, DRAGII MEI BASARABENI! 6

Metafora grafică 7 Pagina de creație

Limba mmaatteerrnnăă 8 PAGINĂ DE CREAȚIE

Pagina vorbitorului cult de limba română 9 Scan me Corect Greșit imprimantă pieptăn tort șurub piuliță cipic printer pieptene tortă bolt gaică ciupic

Pagina de divertisment 10 Scan me Un caricaturist care caricaturizeazã caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa. 1. 2.Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplarie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplãria tâmplarului cu întâmplarea. 3. TIC PITIC NE TRIMITE TIC PITIC O SCRISOARE INTR-UN PLIC: “INGHETATA DE FISTIC NU MAI ESTE NICI UN PIC, FIINDCA PRINTR-UN SIRETLIC A MANCAT-O CIPILIC.”

2 3 I 5 6 1 4 L T V M ,,Cine îşi schimbă limba îşi schimbă .... .’’ Rezolvaţi rebusul penrtu a restabili cuvântul lipsă. Întrebări: 1.O operă literară în care binele mereu învinge răul. 2.Un tip de carte în care poţi găsi sinonimele, antonimele, explicaţiile unor cuvinte dintr-o anumită limbă. 3.Autori de opere literare. 4.Numele limbii noastre. 5.Cel mai mare poet al limbii române, care este autorul poeziei ,,Somnoroase păsărele’’. 6.Denumirea alfabetului nostru. 11 Pagina de divertisment

Curiozități despre limba română: ① Cel mai lung cuvântîn limba română se află pe locul 3 în topul celor mai mari cuvinte din Europa. Este un cuvânt greu de pronunțat, cu doar 44 de litere: ↘ PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ – definește o boală a plămânilor provocată de inhalarea prafului de siliciu vulcanic; CELE MAI MULTE CUVINTE DIN LIMBA ROMÂNĂ ÎNCEP CU LITERA „C” ȘI SUNT ÎN NUMĂR DE 19.750, IAR „Y” ESTE LITERA CU CARE ÎNCEP CELE MAI PUȚINE CUVINTE ȘI ANUME 14 CUVINTE.

Limba noastră Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pâinii, Când de vânt se mişcă vara; In rostirea ei bătrânii Cu sudori sfinţit-au ţara. Alexei Mateevici