REVISTA GRĂDINIȚEI DIN CADRUL ȘCOLII GIMNAZIALE „GHEORGHE ȘINCAI” FLOREȘTI

NUMĂRUL 12 DECEMBRIE 2022

Coordonator:

Director, prof. Ilea-Bonda Violeta-Ortensia

prof. Vanea Cornelia prof. Hoblea Alexandra-Crina

Echipa de lucru:

prof. Păcală Ramona-Liana prof. Fărcaș Maria-Monica prof. Lucaci Adriana-Carmen

Redactori:

CE ȘTIU? Știința mea din grădiniță

Mă încântă soarele, vulcanii, oceanele,

Este că sunt curios

Murmurul izvoarelor și foșnetul frunzelor.

Și îmi place să cunosc, să-nțeleg

Îmi place cum cântă cucul,

Și să învăț...

Cum și-a făcut casă bursucul.

Despre flori, fluturi, albine,

Și trenul îmi place mie

Despre urs, pisoi și câine,

Cum aleargă, vijelie,

Despre casă, țară, steag,

De la munte spre câmpie.

Despre tot ce-mi este drag.

Nu e tot, sunt multe lucruri

Chiar și moara mă încântă

Pe care, încă, nu le știu,

Când macină, parcă cântă.

Dar le învăț, le socotesc

Mă încântă primăvara,

Sigur, eu mă străduiesc.

Îmi place mult, tare, vara,

Grădinița o iubesc!

Dar și toamna cea bogată, Chiar și iarna înghețată, Ploaia picurând pe case, Zăpada în straturi groase

1

STEAGUL TRICOLOR, VĂZUT DE GRUPA MICĂ Copiii şi educatoarele grupei mici „Lalele”

La ȋnceputul lunii decembrie, ȋn proiectul „Români mici cu inimi mari!”, dedicat Zilei Naţionale, copiii au ȋnvăţat despre steagul Romȃniei. Astfel le-a fost prezentat steagul tricolor, pe care l-a adus ȋn grupă poştaşul ȋntr-un colet ȋnchis. Ȋmpreună cu copiii, educatoarea a deschis coletul şi copiii au descoperit steagul. Copiii au privit cu ateţie steagul tricolor, iar educatoarea a recitat următoarele versuri de George Popovici: „Tăticuţul meu cel drag Astăzi mi-a adus un steag, Din maci, grȃu şi albăstrele, Tricolorul ţării mele.” Activitatea continuă cu observarea steagului tricolor, şi se fixează noţiuni referitoare la culorile acestuia – albastru, galben, roşu. Copiii ȋşi amintesc că au văzut, pe stȃlpii de la stradă, multe steaguri care fluturau ȋn vȃnt. Pentru

fixarea

reprezentărilor

despre

culorile steagului, copiii trebuie

să

coloreze

steagul

după

conturul

desenat de educatoare. Copiii ȋncep cu culoarea lance,

albastră, continuă

la cu

culoarea galbenă, iar la margine, colorează cu roşu. Se fixează astfel culorile steagului ȋn ordinea aşezării lor. Pentru ca activitatea să fie mai atractivă se face următorul experiment: „Drapelul lichid”. Avem nevoie de borcane cu apă, colorant roșu, ulei și alcool sanitar. Am folosit borcănele care au fost umplute o treime cu apă în care s-a adăugat colorant (tempera) roșu, apoi amestecând am obținut culoarea roșie.

2

Am adăugat apoi uleiul. Copiii au observat că acesta, neamestecându-se cu apa, s-a ridicat deasupra și astfel am obținut culoarea galbenă. Pentru culoarea albastră am folosit alcoolul sanitar. Împreună cu copiii am turnat foarte lent, deoarece dacă trece de bariera de ulei, acesta va ajunge în apă iar experimentul nu va reuși. Alcoolul sanitar a rămas deasupra uleiului, iar în final am obținut cele trei culori „lichide” ale steagului. Copiii observă că ȋn pahar s-a format cu ajutorul unor lichide, chiar un steag despre care ei au discutat şi l-au colorat. Copiii sunt ȋncȃntaţi de faptul că cele trei culori lichide nu s-au amestecat și de imaginea steagului tricolor, din pahar, care a declanşat anumite stări afective. La final, copiii recită ȋmpreună cu educatoarea versurile despre steagul tricolor.

3

JOCUL CULORILOR – EXPERIMENT Copiii şi educatoarele grupei mici „Ghioceii”

Experimentul este o metodă de explorare a realității directe sau indirecte, folosită în predare și învățare, are o deosebită valoare formativă, întrucât dezvoltă copiilor spiritul de observație, investigare, capacitatea de a înțelege esența obiectelor și fenomenelor stimulându-le interesul pentru cunoaștere. Copiii sunt mult mai curioși decât adulții, iar acest lucru este un bun prilej pentru a le forma o atitudine activă față de mediul înconjurător. Curiozitatea lor poate contribui la observarea eficientă a tuturor fenomenelor, a realității înconjurătoare. Cu puțin ajutor, copiii pot observa lucruri pe care un adult le poate ignora. Spiritul de observație, curiozitatea, dorința de cunoaștere sunt doar câteva dintre condițiile care stau la baza învățării prin folosirea experimentului. Experimentul poate crea stări emoționale favorabile, îi poate determina pe copii să-și folosească experiențele dobândite în urma realizării experimentelor și în alte activități ulterioare. Prin realizarea unui experiment copilul își însușește unele abilități practice, își dezvoltă gândirea logică, creativitatea. Din dorința de a experimenta și învăța lucruri noi într-o manieră practică, Grupa mică „Ghiocei” au reușit să învețe culorile într-un mod distractiv jucându-se cu apa și hârtia creponată.

4

Prima parte a experimentului a constat în realizarea unor floricele din hârtie creponată de diferite culori pe care în a doua parte a experimentului le-au scufundat rând pe rând într-un bazin cu apă caldă. Am adăugat, pe rând, câte o floare roșie, una galbenă, una albastră, una portocalie, una verde și una neagră. În urma scufundării, fiecare floare eliberează culoarea ei în apă. Copiii sunt îndrumați să privească culorile în mișcare.

La final am amestecat apa cu un bețișor observând că apa are o singură culoare, și anume, violet închis.

5

Experiența didactică a demonstrat faptul că experimentul creează bucurie, noi experiențe, iar pentru copii este un fel de miracol care îi ajută să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc.

Prin acest experiment, „Ghioceii” au învățat lucruri noi despre culori și despre interacțiunea acestora, fiind implicați într-o experiență pozitivă și interactivă de învățare. Știați că...  Albastrul este cea mai comună culoare preferată din lume?  Rozul ne ajută să ne liniștim?  Roșul este prima culoare pe care un bebeluș o vede?  Roșul ne face să ne gândim la iubire?  Galbenul inspiră fericirea, pentru că ne duce cu gândul la vară și la soare?  Verdele ne liniștește, pentru că ne face să ne gândim la natură?  Unii oameni se tem de anumite culori? Spunem despre ei că au cromofobie.

Bibliografie www.urbeamea.ro https://www.youtubekids.com/ - PikoPiko https://www.youtube.com/watch?v=Z96Bafc_Mzs - Stiati ca ... Curiozitati despre CULORI https://www.shtiu.ro/curiozitati-despre-culori-este-adevarat-ca-unele-culori-au-fost-interzise138231.html https://anidescoala.ro/divertisment/stiati-ca/altele/curiozitati-despre-culori/

6

CLUBUL CURIOŞILOR LA GRUPA COMBINATĂ Copiii şi educatoarea grupei combinate „Narcise”

Unul din obiectivele educaţiei este creşterea puterii de înţelegere a copilului şi cultivarea dorinţei acestuia de a învăţa fără efort, prin descoperire, în vederea asigurării succesului în viaţă. Contactul nemijlocit cu natura, cu aspectele mediului oferă copiilor multiple şi noi posibilităţi de cunoaştere a legăturilor dintre aceste aspecte, a cauzelor care le le determină şi a urmărilor pe care le au. Copilul ȋncepe să sesizeze unele legături cauzale simple. Întrebările copiilor „de ce?”, „cum?”, „pentru ce?” se transformă în activităţi intelectuale intense, menite să creeze capacităţi şi abilităţi noi pentru preşcolari. Prezentăm cȃteva din de-ce-urile mai frecvente la care răspunsurile pot fi date pe loc ȋn timpul observării directe a unor fenomene: De ce au ţepi unele plante? De ce sunt colorate florile? De ce mor plantele cȃnd nu au apă? De ce cad frunzele? De ce bradul are frunzele mereu verzi? De ce strălucesc licuricii? De ce omida nu seamăna cu fluturele? De ce unele animale dorm iarna? De ce e colorat curcubeul? De ce fulgeră? etc. De asemenea, ȋn grădiniţă am organizat experimente pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor. Micile experienţe familiarizează copiii cu fenomenele de plutire şi scufundare, ȋi deprind să diferenţieze obiectele care plutesc de cele care nu plutesc. Copiii au aşezat pe apă bărcuţe de hȃrtie, răţuşte de plastic, coji de nucă, dopuri de plută, dar şi cuie, cheie, pietre şi au urmărit ce se ȋntȃmplă cu ele. Au constatat că unele se scufundă, altele plutesc. Ei au sesizat cauzele care condiţionează plutirea.

7

Se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafeţe înclinate pentru a observa relaţia dintre greutate, unghiul înclinat şi distanţa parcursă prin rostogolire. Aceste aplicaţii implicã dezvoltarea gândirii logice a copiilor. Lucrȃnd cu o grupă combinată ȋntre 3-6 ani am avut posibilitatea să experimentez ȋn fiecare toamnă modul ȋn care plantele se hrănesc, Astfel la tema „Crizantema” pentru a vedea, copiii, cum planta ȋşi extrage apa am folosit apa colorată. Astfel am folosit o crizantemã albă şi douã pahare cu apă, în primul am adăugat colorant alimentar albastru iar în celălalt colorant roşu, am despicat tulpina crizantemei şi am introdus fiecare parte în câte un pahar. Până la sfârşitul zilei pe suprafaţa petalelor au apărut dunguliţe colorate, o parte roşii, o parte albastre iar pe a doua zi crizantema a fost complet colorată. Copiii de grupă mare au lucrat efectiv aşezȃnd plantele ȋn recipientele cu apa colorată, iar copiii de grupă mică au privit interesaţi fenomenul care se producea. Prin acest experiment copiii înţeleg, prin descoperire, circuitul apei în corpul plantei cum apa urcă treptat din pahar prin tulpină şi ajunge ȋn frunze şi ȋn flori, deci cum se hrăneşte. Experimentele pot concentra atenţia şi setea de cunoaştere a preşcolarului astfel încât intelectul lui sã fie pregătit sã acumuleze alte informaţii ştiiţifice în viitor. Demonstrându-le cum funcţioneazã elementele mediului înconjurãtor le trezim copiilor interesul şi curiozitatea de a înţelege transformãrile din jur. Astfel preşcolarul încearcă sã descopere lumea din jur experimentând şi jucându-se „de-a ştiinţa”.

Bibliografie: M.E.C.T., Ghid de bune practice pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani,2008

8

ȘTIINȚA, PRIN EXPERIMENT ȘI JOC Copiii şi educatoarele grupei combinată maghiară „Floarea Soarelui” ,,Mi s-a spus și am uitat, am văzut și am înțeles, am făcut și am învățat!” Confucius Preșcolarii grupei combinate maghiare sunt mereu dornici de a ști tot, entuziasmați să descopere cum funcționează elementele mediul înconjurător. Pentru a descifra tainele științei și pentru a le satisface curiozitatea am folosit ca metodă de investigație științifică experimentul. Prin descoperire și experimente preșcolarul va înțelege mai ușor lumea fascinantă a naturii, procesele din jurul său, totodată îi va determina să lucreze efectiv cu simțurile, cu mâinile, cu gândirea. Experimentul are o deosebită valoare formativă întrucât dezvoltă preșcolarilor spiritul de observare, investigare, capacitatea de a înțelege esența obiectelor și fenomenelor, stimulează interesul față de cunoaștere. Totodată am ales experimentul ca metodă de învățare pentru că creează bucurie copiilor, au ocazia să participe activ, să observe, să formuleze multe întrebări și chiar să găsească singuri unele răspunsuri. Fiindcă ne place anotimpul iarna și toți copiii sunt fascinați de gheață, am hotărât să desfășurăm diferite experimente științifice cu gheața: 1. Cum putem elibera animalele marine din ghețar? Scop: Îmbogățirea cunoștințelor preșcolarilor despre modul de transformare al apei: înghețare-dezghețare. Descrierea și etapele experimentului: Împreună cu preșcolarii am așezat într-o cutie mare de plastic diferite figurine, reprezentȃnd animale marine și am umplut cutia cu apă. Am lăsat peste noapte cutia cu apă în congelator, iar în ziua următoare am prezentat copiilor aisbergul creat pe care l-am așezat într-o tavă inox. Am discutat cu copiii despre cauza tranformării apei din stare lichidă în stare solidă, iar apoi i-am lăsat să exploreze posibilitățile de eliberare a animalelor marine. Unii preșcolari au încercat să elibereze animalele spărgând aisbergul cu diferite unelte pentru copii (ciocan, șurubelniță, clește, fierăstrău), dar neavând succes am decis cu toții că singura modalitate ușoară ar fi topirea gheții. Astfel am experimentat mai multe metode de topire a gheții:  cu sare  cu apă caldă/fierbinte Preșcolarii au pus sare pe vârful aisbergului, sarea a început să acționeze topind încet gheața, formând mici șanțuri. După ce am observat că procesul de topire al gheții cu sare era destul de lent am încercat să aflăm dacă cum putem accelera procesul de topire turnând apă caldă/fierbinte. Preșcolarii au putut astfel observa că dintre cele două metode încercate apa caldă/fierbinte este cea care topește gheața cel mai repede. Ce au învățat copiii?  Apa pusă la congelator îngheață.  Apa poate avea formă lichidă sau solidă, astfel lichidul devine solid când îngheață și apoi când se topește ajunge din nou în stare lichidă.  Și sarea și apa caldă/fierbinte topesc gheața, dar procesul de topire al gheții necesită un timp mai scurt dacă folosim apă caldă/fierbinte. 9

2. Să pictăm globuri colorate cu cuburi de gheață Scop: Îmbogățirea cunoștințelor preșcolarilor despre modul de colorare al apei cu tempera, despre transformarea apei din stare lichidă în solidă, iar în urma topirii ajungând din nou în stare lichidă. Descrierea și etapele experimentului: Fiindcă se apropia Crăciunul am decis împreună cu preșcolarii să pictăm globuri colorate utilizând tehnica picturii cu cuburi gheață. Astfel am avut ocazia să observăm și experimentăm împreună modul de colorare al apei cu tempera și am aflat informații despre modul de transformare al apei colorate. Am umplut formele pentru cuburi de gheață cu apă, am adăugat în fiecare formă puțină tempera, am amestecat. Am observat că apa și-a schimbat culoarea în funcție de culoarea temperei adăugate, apoi am pus formele în congelator. După o oră am așezat în mijlocul fiecărei forme câte un bețișor de lemn și l-am pus din nou în congelator, până au înghețat. Scoțând cuburile de gheață din forme am observat că apa colorată introdusă la congelator a devenit solidă și altfel ținând cuburile de gheață cu bețișorul am reușit să pictăm 10

pe hârtie diferite globuri colorate. În timpul pictării am observat că cuburile de gheață se topesc din cauza temperaturii calde din sala de grupă. Totodată am discutat cu copiii și despre faptul că precum temperatura caldă din sala de grupă topește cuburile de gheață, tot așa apariția soarelui primăvara va topi zăpada și gheața și o va transforma în apă. Ce au învățat copiii?  Apa amestecată cu tempera devine colorată  Apa colorată pusă la congelator în formele pentru cuburi îngheață împreună cu bețișorul de lemn  Apa colorată poate avea formă lichidă și solidă, astfel lichidul devine solid când îngheață și apoi când se topește ajunge din nou în stare lichidă.  Temperatura caldă din sala de grupă va topi cuburile de gheață

3. De ce nu le este frig animalelor polare? Scop: Îmbogățirea cunoștințelor preșcolarilor despre mediul de viață al animalelor polare, despre modul de adaptare al acestora la temperaturile scăzute. Descrierea și etapele experimentului: Odată cu venirea iernii și scăderea temperaturilor preșcolarii grupei fiind fascinați de animalele polare și cele marine se întrebau cum pot acestea să reziste la frig. Împreună cu preșcolarii am aflat din enciclopedii că animalele polare și cele marine reușesc să se adapteze temperaturilor scăzute datorită stratului de grăsime de sub piele. Grăsimea este cea care le ajută să-și mențină căldura corpului constantă, protejându-le astfel de frig. Am dorit cu toții să experimentăm modul în care grăsimea ajută rezistența la frig, astfel am pregătit boluri umplute cu apă rece și cuburi de gheață. Am uns cu puțină untură degetul arătător al unor preșcolari și am experimentat care echipă reușește să țină mai mult timp degetul în apa foarte rece. În urma experimentului preșcolarii care au avut degetul uns 11

cu untură au rezistat să țină mai mult timp degetul arătător în apa cu cuburi de gheață, pentru că untura îi proteja degetul. Ce au învățat copiii?  Apa amestecată cu cuburi de gheață devine foarte rece  Untura a protejat degetul în apa rece, la fel cum grăsimea le ajută pe animalele polare și marine să-și mențină căldura la temperaturi scăzute.

Concluzie Experimentul științific sau de amuzament este o activitate plăcută copiilor, care se poate utiliza cu success la preșcolari, este foarte ofertantă din punct de vedere al informațiilor care îi pot fi transmise, iar ca și beneficiu principal: simulează cȃt mai bine realitatea. Acestea au fost experimentele noastre cu gheața perfecte pentru zilele de iarnă în care zăpada încă se lasă așteptată.

Bibliografie: https://www.twinkl.ro/resource/experiment-tiinific-oceanul-icircngheat-ndash-instruciuniro1-mem-180 https://www.itsybitsy.ro/picteaza-cu-gheata/ http://www.itsybitsy.ro/cum-suporta-animalele-polare-frigul/ https://sciencekiddo.com/ https://www.stepbystep.ro/wp-content/uploads/2020/05/100-de-experimente-pentru-copiiauxiliar-didactic.pdf

12

NORII ȘI PLOAIA Copiii şi educatoarele grupei mari ,,Margarete” Ȋntr-o activitate de cunoaştere a mediului, cu tema „Apa ȋn natură”, copiii au ȋnvăţat despre apă. Ei au aflat că apa este izvorul vieţii pe pămȃnt şi de asemenea au aflat că nimic din ceea ce este viu – plantele, animalele, oamenii – nu poate trăi fără apă. Le-am citit un text de Daniel Cocoru: „Apa o găsim ȋn rȃuri, ȋn lacuri. Sub forma unor aburi alcătuieşte norii. Cȃnd plouă, ajunge din nou pe pămȃnt: se scurge ȋn şuvoaie spre văi sau pătrunde spre rădăcinile copacilor şi florilor. Ceea ce prisoseşte coboară mai ȋn adȃncuri, formȃnd adevărate rȃuri şi lacuri subpămȃntene; ele pot ieşi la lumină ca izvoare. Apele de suprafaţă curg spre lacuri, mări şi oceane. Dar de ce nu se revarsă acestea? Deoarece, totodată, are loc şi evaporarea apei: transformarea ei ȋn vapori, adică ȋntr-un fel de aburi străvezii, nevăzuţi care se ȋnalţă, adunȃndu-se ȋn nori. Mai departe, ȋn funcţie de temperatură, din nori poate să plouă, să ningă, să cadă lapoviţă. Fără oprire, de miliarde şi miliarde de ani are loc acest ciclu de transformări care se numeşte circuitul apei ȋn natură” PLOAIA rezultă din unirea unui mare număr de picături minuscule de apă care devin prea mari pentru a rămȃne suspendate ȋn NOR. ZĂPADA este formată din cristale de gheaţă, direct prin ȋnghetarea vaporilor de apă din atmosferă. LAPOVIŢA este un amestec de zăpadă şi ploaie. Experiment: ,,Norii și ploaia" Pentru realizarea experimentului avem nevoie de un borcan cu apă rece, spumă de ras, acuarela sau cerneală și o seringă mică.

13

Prima etapă: Punem spuma de ras ȋn borcan peste apa rece, spuma imită un nor foarte pufos. A doua etapă: Vom pune colorant sau cerneală, puțin câte puțin ȋn norișorul pufos. A treia etapă: Când picăturile devin grele și norii dau de stratul rece de aer, picăturile de apă cad pe pământ sub formă de ploaie. La finalul activității copiii recită poeziile „Plouă” de E.Căldăraru și „Iarna” de I. Mangu

Curiozități despre ploaie: 

Dimensiunea celor mai mari picături de ploaie nu poate depăși 6-7 mm. Dacă este mai

mare, va ajunge jos sub forma mai multor picături. 

Ploaia nu este pe placul tuturor animalelor. De exemplu, veverițele cu fălci se ascund

imediat când simt că plouă. Mai mult decât atât, ele mai scot și niște sunete amuzante. 

Cea mai ploioasă țară din lume este Columbia.



După ploaie, apare curcubeul de cele mai multe ori. Poate fi observat prin refracția

razelor de soare care trec prin picăturile care cad. Sursă: https://mediaflux.ro/curiozitati-despre-ploaie-este-considerata-o-adevaratabinecuvantare/

14

de Emilia Căldăraru

de Ioan Mangu

- Und’te duci tu, norule?

Ce lin cad fulgii albi, zglobii! Sunt fluturi mii și iarna zboară, Chemând în jocuri de copii Și clopoței și sănioară.

- La cȃmpie, puiule. - Dar ȋn sacii grei, ce duci? - Ploaie mare, cu bulbuci. - Pentru cine-i cari ȋn spate? - Pentru-ogoare ȋnsetate. - Ce e ploaia, aşadară? - Ai să vezi tu, dar la vară!

15

Găsiți în tablou cuvintele care încep cu sunetul/litera C. 16

Câte cercuri mari și mici sunt în acest desen?

Folosind culorile indicate (0 – ALB, 1- VIOLET, 2- ALBASTRU) veți afla ce anume construiesc copiii din imagine. 17

Câte triunghiuri sunt în acest desen?

18

Am un măr aurit Umblă pe sus rătăcit. (soarele)

Alb, greoi, cu părul fin Seamănă cu Moş Martin! (ursul polar)

El desparte zi de noapte Şi-mi aduce roade coapte Cȃnd a prins pe cer să vină, Pste tot e cald, lumină. (soarele)

Două beţe, opt surcele, Te cobori şi urci pe ele! (scara)

E rotundă şi bălaie, Intră noaptea ȋn odaie. (luna) Mici pitici cu felinare Umblă noaptea pe cărare. (licuricii) Peste ape şi pămȃnt Plutesc munţi purtaţi de vȃnt. (norii) Pe cer, un balot de vată Ţine ploaia ȋncuiată. (norul) E un mic aeroplan Cu aripi de celofan! (libelula) Apa-n care dimineaţa Florile ȋşi spală faţa (roua) Libelulă cu motor, Poartă oamenii ȋn zbor. (elicopterul) Ghemotoc cu mii de ace Se strȃnge şi se desface. (ariciul)

Deşi nu e vară Albi fluturii zboară. (fulgii de zăpadă) Casă ca o gospodină, Are o cămară plină, Crengile-o-ndrăgesc şi-o saltă De pe una pe cealaltă. (veverita) Ȋn cojoc ȋntors pe dos, Mormăind, morocănos, Umblă pustnic prin pădure După miere, după mure. (ursul) Cu coada stufoasă, Cu bot ascuţit, La coteţul nostru Des a nimerit. (vulpea) Aripi are, parcă-i floare, Ȋncotro a zburat oare? (fluturele) Care gospodină Strȃnge pentru cină Zahăr din grădină? (albina) Ghici, ce gȃză mititică Cară-ntruna şi ridică Boabe de grȃu, păpuşoi S-aibă iarna-n muşuroi? (furnica)

Bibliografie: Firimiţă, V, Şovar, R, Vers şi cȃnt ȋn grădiniţă –culegere de materiale pentru programul distractiv ... Editura Didactică şi Pedagogică, 1979 19

Iepuraşul albastru de Dušan Radović ...Şi i-am zis: - Hai intră-n torbă! A intrat fără de vorbă. Cȃnd s-ajung la casa voastră Rilă cu blăniţa-albastră Zise: - Lasă-mă pe jos, Vȃnătorule voios! Că mi-i dor de soare Să-l văd cum răsare, Să-mi ȋntind piciorul, Să iau drumuşorul, Din urechi să flutur, Blana să mi-o scutur, Să mă spăl ȋn rouă Cum ne place nouă, Să mă vadă pruncii Drăgălaş cum sunt, Cum n-a fost şi nu e Altul pe pămȃnt.

Eu, trei ţări am colindat Pe trei munţi m-am căţărat, Şi trei mări am ȋnotat Pȃn-am prins pe ȋnnoptat, Un albastru iepuraş, Tare-tare drăgălaş Cum un altul nici nu este Pe pămȃnt sau ȋn poveste. Iepuraşul bate toba Ȋncălzeşte iarna soba; Lemne cară, Dealul ară Şi prăşeşte, Şi coseşte, Face ghete Pentru fete, Cȃntă seara Cu vioara Şi vorbeşte franţuzeste. Aţi văzut ce iepuraş? Tare-tare drăgălaş Cum un altul nici nu este Nici măcar ȋntr-o poveste.

Eu ȋl cred de vorbă Şi ȋl scot din torbă Şi-l pun pe cărare, A uitat de soare! Nu se spală-n rouă Cum ne-a spus-o nouă, Lasă drumuşorul, Săgetȃnd ponorul, Cu urechi pe spate Fuge el cȃt poate! L-am avut şi nu-i! Cată-i urma lui! Aţi văzut ce iepuraş? Tare-tare drăgălaş Cum n-a fost şi nici nu este Pe pămȃnt şi ȋn poveste.

Eu am vrut să vi-l aduc: Să vă coase, să vă spele, Să-mpletească ȋn andrele, Să citească, să vă scrie, Să lucreze-n fierărie, Să vă facă de mȃncare, Să vă ducă şi călare! Aţi văzut ce iepuraş? Nu-i asa că-i drăgălaş?

20

FULG DE NEA de Iuliu Raţiu Era așa de zburdalnic! Că s-a dat cu capul ȋn jos de la ȋnălţimea ameţitoare a norilor n-a fost nimic. Au mai facut-o şi alţii. El, ȋnsă a luat-o ȋnaintea tuturor şi s-a cocoţat chiar pe vȃrful unui deal. „Ia priviţi cȃt de sus stau!” – a strigat el, ţopăind ȋntr-un picior. Atunci a alunecat pe coama dealului la vale şi, dintr-un fulg de nea, mic şi pufos, s-a trezit, jos, ditamai bulgărele de zăpadă, mare cȃt un butoi. Cȃnd s-a dezmeticit din ameţeală, nu şi-a putut crede ochilor: „Ăsta să fiu eu? Hm, desigur, m-am lovit la cap şi m-am umflat! Sau poate – mai ştii – m-am ȋngrăşat.... Da, da, asta-i, m-am ȋngrăşat. Am descoperit o metodă grozavă de ȋngrăşare: te dai de-a berbeleacul la vale şi, gata, te ȋngraşi... Am să-i spun şi mamei” - Mamă, mamă, ȋncepu el să strige ȋn gura mare. - Cine strigă? Cine? auzi el cȃteva glasuri necunoscute. - Eu! - Care eu? - Fulg de Nea! - Şi noi suntem tot fulgi de nea, dar nu te vedem. - Asta-i bună! rȃse el. Sunt cel mai mare Fulg de Nea de pe pămȃnt, şi voi nu mă vedeţi. - Dar ce, vrei să spui că matahala asta albă esti tu? Poate esti Zmeu de Nea, că Fulg de Nea nu poţi fi... - Zmeu de Nea aţi zis? Aveţi noroc că sunt bine dispus, că pulbere v-aş face. Eu sunt Făt-Frumos de Nea, aţi ȋnteles? Şi, ȋntr-adevăr, a doua zi, copiii, dȃnd peste el la poalele dealului, ȋi făcură ochi de tăciune, nas din ardei roşu, pe cap ȋi puseră un coif dintr-o căldare, iar ȋn mȃini o sabie de lemn. - Ei, acum ce mai spuneţi? se grozăvi Fulg de Nea ȋn faţa celorlalţi. Sunt sau nu sunt Făt-Frumos? Nu-i asa că m-ţi recunoscut? - Da, da, rȃseră ceilalţi fulgi cu glas de clopoţel. Eşti tare nostim. Hai să ne ȋmprietenim! El le răspunse mȃndru: - Un Făt-Frumos se poate ȋmprieteni numai cu copiii! Aţi ȋnţeles? Şi ar fi timpul s-o ştergeţi din preajma mea, că nu vă pot suferi... Fulgilor de nea nu le veniră să-şi creadă urechilor. Şi, pentru că totuşi ţineau la el, se puseră pe plȃns, de curgeau lacrimile şiroaie... - Vai, ce se ȋntȃmplă? Simt că ȋncep să mă topesc de la picioare! Prinse a striga Fulg de Nea. Dar ȋn jurul lui nu mai era nimeni care să-l asculte. Toţi fulgii de nea alergaseră să se scalde ȋn pȃrȃu. Doar Soarele, sus, pe deal, ȋi făcu un semn cu mȃna: - Hai, du-te şi tu, că şi tu esti mic! - Eu mic!? nu-i veni lui să creadă. - Da, nu vezi că esti cȃt un fulg?. - Hm... Acum da! Şi ce Făt-Frumos frumos am fost! 21

ZECE IEZI de Victor Tulbure În străbuna lor livadă Săturȃndu-se să pască, ZECE iezi ca de zăpadă Se duc lumea s-o cunoască Dar, ieşind din sat Firică N-a mai mers, că i-a fost frică Şi s-a-ntors’napoi, pe rouă Şi-au rămas din zece, nouă. Străbătȃnd voioşi şoseaua Dup-al doilea kilometru NOUĂ iezi mai albi ca neaua S-au trezit fără de Petru. Căci, venindu-i gust de nişte Cucuruz pe jaruri copt, Se pierdu-ntr-o porumbişte Şi-au rămas, din nouă, opt. OPT iezi albi şi-ntr-o ureche Poposiră lăngă foc Şi, trăgȃnd la sorţi, de veghe A ieşit să stea Moţoc, Ȋnsă el, pe foc scoruşii, Aţiţȃnd ȋntreaga noapte, Aţipi-n spre zori ca duşii Şi-au plecat la drum doar şapte După-atȃta cale lungă Ajungȃnd ȋntr-un zăvoi, ŞAPTE iezi vor să se-mpungă Ȋntre dȃnşii, cȃte doi, Ȋnsă, fără soţ, Tănase, Plictisindu-se de moarte, Ȋi lăsă pe ceilalţi şase, Plecȃnd singur mai departe. Neavȃnd ce să mai facă După ce păscură iarba ŞASE iezi s-au dus la joacă Şi s-au pus să sară capra. Dar, rupȃndu-şi nasul Goanţă, Fiindcă a sărit pe brȃnci, Fu luat de-o ambulanţă Şi-au rămas, din şase, cinci.

22

Dşertȃndu-şi portofelul, CINCI iezi albi petrec la Moşi Se-nvȃrtesc cu caruselul Şi se-ndoapă cu gogoşi. Da-n curȃnd din cinci sunt patru Că-n oglinzile din piaţă Se văzu şi, idolatru, A rămas pe gȃnduri Neaţă. Pe potecile de munte PATRU iezi ţintaţi ȋn frunte, Patru iezi cu coada bearcă Vor acasă să se-ntoarcă. Pe cȃnd soarele apuse, TREI ajung la Humuleşti, Unde-un hȃtru moş ȋi puse, Ȋntr-o carte cu poveşti, (Care-s basmele acele? Va primi cine-o să-mi zică Licărirea unei stele Şi-o aglică mică-mică!) Din toţi iezii, aşadară, Cȃţi plecară ȋntr-o vară, A rămas doar unul singur Să mai rătăcească-n crȃnguri. UNUL singur, iedul Dudu, Cu privirea ca agudul Cu blăniţa de zăpadă Şi cu-n negru sfȃrc de coadă... Ȋntr-o toamnă mai tȃrzie, Numai el a fost să vie, Să mă roage ȋn chilie Să-l ȋnvăţ o meserie, Să citească şi să scrie Şi, desigur, i-a fost toată Rugămintea ascultată! Şi deşi silinţa-şi dete Tot nu ştie să citească, Dar cu fruntea pe-un perete Ştie să se iscălească!

Sursa imagini: G.Sibianu

23

FORMAREA VULCANILOR, VĂZUTĂ DE COPII Copiii şi educatoarele grupei mari „Lăcrămioare” Preșcolarii pot fi încurajați să efectueze experimente, să utilizeze în condiții de securitate diferite instrumente, să înregistreze și să comunice rezultatele observațiilor științifice, să utilizeze diferite surse de informare, să rezolve probleme, să caute soluții, să sintetizeze concluzii valide. În cadrul Domeniului Științe sunt precizate: abilități și competențe asociate demersurilor de investigație științifică (observarea unor ființe, animale, plante, obiecte din mediul imediat apropiat), conceperea și realizarea de experimente (modelarea plastilinei putând face constatări privind efectul temperaturii asupra materialului). În ceea ce privește disciplina Cunoașterea mediului, am optat pentru utilizarea metodei experimentului în vederea familiarizării copiilor cu efectele producerii un vulcan. În acest sens, s-au utilizat următoarele materiale: pahare și farfurii de unică folosință, apă, colorant alimentar, oțet și bicarbonat de sodiu, bețișor. În vederea desfășurării experimentului, inițial, copiii au primit un pahar cu apă așezat pe o farfurie. Pentru a obține o culoare asemănătoare vulcanului, preșcolarii au introdus picături de colorant alimentar în apă, realizându-se astfel colorarea apei. În această etapă, s-au purtat discuții referitoare la caracteristicile vulcanului. Astfel copiii au aflat că un vulcan este o deschidere în scoarța Pământului în care roca lichidă fierbinte din adâncul Pământului, numită magmă, erupe la suprafață. Când roca de sub suprafața Pământului este foarte fierbinte, aceasta se topește sau devine lichidă. În timp ce este încă sub suprafață, se numește magmă. Odată ce magma erupe la suprafață printr-un vulcan, se numește lavă. Cu cât este mai fierbinte și mai subțire lava, cu atât va curge mai departe. Un vulcan poate fi activ, latent sau dispărut. Un vulcan activ este unul care a erupt recent sau erupe în prezent. Un vulcan adormit este unul care nu a erupt de mult timp, dar are potențialul de a erupe în continuare. Un vulcan dispărut este unul despre care oamenii de știință cred că nu va mai erupe niciodată. După aflarea acestor informații, preșcolarilor li s-a propus experimentarea eruperii unui vulcan. Prin urmare, peste apa colorată s-au adăugat câteva pictături de oțet. 24

Copiii au amestecat cu ajutorul unui bețișor soluția obținută. Apoi, preșcolarii au fost invitați să toarne în pahar o linguriță de bicarbonat de sodiu urmărind cu atenție ce se întâmplă.

Copiii au fost uimiți să descopere că după adăugarea bicarbonatului de sodiu s-a obținut o reacție chimică care a condus la eliberarea dioxidului de carbon, a cărui eliberare rapidă a determinat apariția spumei. Astfel, această etapă a experimentului a fost comparată cu momentul erupției unui vulcan, copiii fiind foarte entuziazmați de reacția chimică produsă, pe chipurile acestora văzându-se uimirea. Prin intermediul acestui experiment, copiii sunt familiarizați cu noțiuni științifice care aparțin chimiei, cu termeni noi, pe care îi vor întâlni ulterior în școală, stârninduli-se astfel încă din preșcolaritate curiozitatea pentru știință. De asemenea, pe baza acestui experiment, copiii învață despre lumea înconjurătoare, dar totodată, își dezvoltă capacitatea de analiză, gândirea, precum și motricitatea. Micii cercetători, datorită utilizării metodei experimentului, sunt capabili să rețină informațiile dobândite, urmând ca apoi să le împărtășească prietenilor. Astfel, această metodă constituie o modalitate eficientă de a le cultiva copiilor dragostea pentru știință, participând cu interes și curiozitate la experimentele realizate.

Bibliografie: https://www.edu.ro/sites/default/files/Curriculum%20ET_2019_aug.pdf https://ro.tristarhistory.org/volcanoes 25

LUMINĂ, ÎNTUNERIC ȘI UMBRĂ Copiii şi educatoarele grupei mijlocii „Crizanteme”

În cadrul proiectului tematic ,,Sărbătorile iernii”, una din temele studiate a fost ,,Chemarea iernii”. Copiii au învățat despre schimbările care au loc în natură și au formulat multe ȋntrebări: ,,De unde vine lumina? Ce este umbra și cum apare ea? De unde vine întunericul?” Pentru a răspunde curiozităților și intereselor peșcolarilor, am desfășurat o activitate integrată, de o zi, în care am reușit să deslușim toate misterele legate de lumină, umbră și întuneric. Senariul zilei a fost deschis în cadrul activităților liber alese, unde copiii au pictat forme geometrice cunoscute, la centrul artă. La centrul construcții, au realizat jucării din forme geometrice, cerc, pătrat, triunghi. La centrul bibliotecă, au citit imagini cu experimente simple din cărţi. La întâlnirea de dimineață am aflat ce știu copiii despre lumină, umbră și despre întuneric și ce nu ştiu, dar, doresc să afle. Copiii știu, că atunci când un bec se aprinde în grupă, se face lumină și că dacă se stinge becul, se face întuneric. Ei au afirmat că, atunci cȃnd ne este foarte cald, putem să ne ferim de soare și să căutăm un loc la umbră. Copiii însă nu știu de unde vine lumina, cum apare umbra și de unde vine întunericul? Am explicat copiilor, că Soarele este principala sursă naturală de lumină. În fiecare zi, Soarele răsare dimineața și apune seara. Am mai specificat faptul că, pe parcusul zilei, Soarele își schimbă poziția pe cer. Partea zilei cu lumină naturală de la Soare se numește zi, iar partea întunecată cu lumină naturală de la Lună se numește noapte. Am explicat că putem observa Soarele și Luna, doar dacă este senin, dacă cerul este fără prea mulți nori. De asemenea copiii au aflat că ȋn anotimpul iarna, ziua este mai scurtă cu lumină mai puţină, noaptea este mai lungă. Apoi, am făcut un mic experiment, în curtea grădiniței, la care am folosit o sticlă din plastic, pe care am expus-o la soare. Am observant umbra lăsată de aceasta. Câteva ore mai târziu, am observant că umbra și-a schimbat locul, deoarece Soarele și-a schimbat locul pe cer. Am făcut un alt experiment, la care am folosit: coli de carton colorate, creion, riglă, foarfece și o lanternă. Am desenat cele trei forme geometrice învățate, apoi am decupat formele. Am stins lumina în grupă și s-a făcut întuneric. În fața unui perete alb, am așezat 26

lanterna aprinsă, astfel încât lumina să treacă prin forma de carton. Copiii au obsevat că lumina de la lanternă era identică cu forma geometrică de pe carton. Am folosit un cerc, lumina produsă de lanternă era în formă de cerc. La fel am procedat și cu pătratul și triunghiul. Preșcolarii au sesizat că lumina produsă de lanternă își modifcă forma în funcție de forma decupată pe carton. Copiii au obsevat că, dacă apropiem lumina lanternei de forma geometrică decupată, lumina produsă de lanternă este mai mare, iar dacă depărtăm lanterna, lumina produsă este mai mică. Fiecare copil a încercat să producă lumină cu lanterna prin interiorul unei forme geometrice decupate. La finalul activității, copiii au înțeles de unde apare lumina, umbra și întunericul și cum poate să fie influențată lumina de un anumit corp sau formă. După această experiență, bucuria se vedea pe chipul preșcolarilor. La ce ne folosește o lanternă?

27

CURIOZITĂȚI: În lume există multe tipuri de lanterne, mari și mici pentru diferite folosințe. Lanternele sunt folosite în multe domenii și ne ajută foarte mult pentru a avea o imagine mai clară a obiectelor. Atunci când e întuneric și nu avem altă sursă de lumină, lanterna este cea mai bună soluție.

Peștele lanternă Peștele lanternă, este un pește care trăiește în adâncurile oceanelor, unde lumina este foarte slabă. El produce, cea mai mare cantitate de lumină, dintre toate creaturile de pe pământ.

Biblografie: 1. 5000 de lucruri uimitoare 2, National Geographic Kids, editura Litera, București 2. https://www.animale.ro

28

TOAMNA-CREATIVITATE ŞI CULOARE Copiii şi educatoarele grupei mijlocii „Albăstrele”

Ce mai facem noi, grupa mijlocie Albăstrele? Ne-am împrietenit cu toamna şi vrem să ne petrecem cȃt mai mult timp ȋn mijlocul ei. Dorim să o cunoaştem mai bine pentru că am crescut şi putem ȋntelege multe din aspectele de toamnă prin toate activităţile pe care le-am desfăşurat în ultima perioadă. Iar prima dovadă de prietenie este că, toamna, ne-a dăruit soare şi căldură - o vreme tocmai bună pentru activităţi outdoor. Conectarea cu natura îi ajută pe copii să-şi dezvolte capacităţile de cunoaştere prin observarea schimbărilor care apar ȋn anotimp, le stimulează curiozitatea şi interesul de a descoperi noi informaţii şi contribuie la o dezvoltare armonioasă a acestora. Într-una din zile ne-am bucurat de o activitate deosebită pe care o descriem în rândurile următoare. Astfel, cu multă dorinţă, am desfăşurat un joc cu tema ,,Vânătorii de comori ale toamnei”, aceste ,,comori”, reprezentȃnd de altfel, materiale din natură (ghinde, castane, fructe de pădure, frunze diferite, beţişoare şi discuri de lemn din pădure etc.) pe care le-a lasat o veveriţă prin curtea grădiniţei. Ea a transmis copiilor să găsească materialele şi să se joace cu ele creȃnd diferite structuri. Copiii au primit coşuleţe în care au adunat comorile toamnei. S-au jucat cu ele, le-au selectat şi, punându-şi creativitatea la treabă au reuşit să realizeze un minunat peisaj de toamnă. Au aranjat cu grijă ghinde, castane frunze, dȃndu-le diferite ȋnfăţişări. Copiii au operat cu noţiuni matematice, cum ar fi numeraţia în limitele 1-3, au ordonat beţişoarele şi discurile de lemn primite, în şir crescător şi descrescător. Ei au fost încurajaţi să-şi exprime liber capacităţile de creaţie, folosind elementele găsite în spaţiul natural al grădiniţei. Copiii au exersat abilităţile de muncă în echipă, au cooperat pentru a duce la bun sfȃrşit ceea ce şi-au propus. Ei învaţă cel mai uşor atunci când fac propriile descoperiri şi le ȋmpărtăşesc colegilor. Deci, să-i lăsăm să descopere! Nu rezultatul final este important ci procesul prin care copilul ajunge să creeze ceva cu ajutorul elementelor din natură. Natura ne oferă o resursă infinită de oportunităţi de învăţare despre noi, ceilalţi şi mediul înconjurător.

29

Activităţile outdoor îi ajută pe copii să-şi extindă cunoştinţele despre mediul înconjurător, să integreze noţiuni matematice, iar materialele folosite contribuie la stimularea tuturor simţurilor, motricităţii, coordonării, abilităţile sociale şi concentrează atenţia. Pentru noi a fost o adevărată încântare! Ne-am bucurat de bogăţia efemeră a toamnei şi am fost mândri de rezultatul final. ,,Bucuria de a explora şi de a crea este fundamentul învăţării!”

,,Din rodul toamnei cel bogat, lucruri frumoase noi am creat.”

Copiii au fost fericiţi şi creativi şi dornici să repete experienţa.

30

POVESTEA UNEI FRUNZE Copiii şi educatoarele grupei mici „Panseluţe”

Motto: „Fiecare frunză îmi spune despre fericire, atunci când cade din copac toamna.” (Emily Bronte) Într-o dimineață frumoasă de toamnă împreună cu copiii din grupa „Panseluțe” am ieșit în natură pentru a observa schimbările care au loc în acest anotimp. Copiii au fost foarte receptivi la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor. Au observat că afară este mai rece, cerul este înnorat, păsările se pregătesc să plece în țările calde, frunzele copacilor s-au îngălbenit și au căzut. Deoarece frunzele le-au stârnit o oarecare curiozitate, le-am propus să adune frunze pe care să le analizăm.

31

În scurt timp sala de grupă s-a transformat într-un mic laborator de cercetare. Pentru început copiii au observat că frunzele au diferite culori (galben, roșu, portocaliu, maro), diferite forme și mărimi. Însă au fost foarte curioși să afle ce sunt ,,acele liniuțe" care se văd pe suprafața frunzelor. Astfel am hotărât să observăm frunza la microscop și le-am explicat că ,,acele liniuțe" se numesc nervuri, cu ajutorul cărora frunza se hrănește.

Pentru a le răspunde copiilor la întrebarea „De ce frunza stă pe apă? ", ne-am îndreptat atenția spre un experiment: Am pus apă în două vase, în primul vas am pus niște pietre, iar în celălalt am pus frunze. Copiii au observat cu ușurință că pietre s-au scufundat, deoarece erau grele, iar frunzele au rămas la suprafață (plutesc) deoarece sunt ușoare.

Copiii au descoperit că frunzele se îngălbenesc, cad și mor, fapt care i-a întristat. Leam explicat că rolul și beneficiile frunzelor nu se încheie atunci când cad de pe ramuri. Ele formează o pătură cu rol esențial în protecția pădurii și a biodiversității locale. 32

Rolul frunzelor este de a produce hrană pentru arbori. Atunci copiii au hotărât să-i pună ochișori și o guriță frunzei făcând-o la fel de fericită precum sunt ei că au aflat atât de multe lucruri interesante despre ea.

CURIOZITĂȚI: 1.De unde vin culorile frunzelor? Culorile frunzelor sunt date de pigmenți. Pigmenții sunt substanțe chimice cu roluri multiple în „uzina” frunzelor. Culoarea verde este dată de clorofilă. Clorofila este pigmentul care captează razele soarelui și transformă energia sa în hrană pentru plante prin fotosinteză. În timpul primăverii și verii, frunzele produc în permanență multă clorofilă, care acoperă toți ceilalți pigmenți. Odată cu scurtarea zilelor și răcirea temperaturilor, producția de clorofilă se reduce treptat, iar frunzele încep să-și schimbe culoarea. 2.Ce se întâmplă cu frunzele moarte? După ce frunzele cad, acestea alcătuiesc, împreună cu alte resturi de materie organică, litiera care acoperă solul în păduri, în parcuri sau grădini. Frunzele moarte îmbogățesc solul cu nutrienți. Carbonul și azotul, elementele esențiale pentru creșterea și dezvoltarea tuturor plantelor, sunt recuperate cu ajutorul microorganismelor care descompun frunzele moarte și le reintroduc în sol. De aceea solul pădurii este mai bogat în aceste elemente organice și mai fertil, iar vegetația pădurii este mai densă și mai rezistentă.

Sursa: https://padureademaine.ro/2021/10/30/de-ce-cad-frunzele/

33

URSUL, CUNOSCUT DE COPII Copiii şi educatoarele grupei mijlocii „Floare de Colţ”

Ȋntr-o zi, copiii din grupa mijlocie au ȋnvăţat despre urs. Era mare nevoie să dobȃndească cunoştinţe, despre părţile componente, vizibile, ale corpului ursului despre locul unde trăieşte ursul, despre hrana, foloase, pagube, să desprindă ȋnsuşiri caracteristice, cu privire la ȋnfăţişarea lui şi să-şi ȋmbogăţească vocabularul cu cuvintele: cafeniu, bȃrlog, hibernare. Astfel, copiii au aflat, prin observare atentă, prin ȋntrebări şi indicaţii verbale, că ursul este un animal foarte mare, mult mai mare decȃt un copil şi chiar decȃt cei mai mari oameni. Corpul ursului este format din cap ce se continuă cu gȃtul scurt şi gros, un trunchi mare şi greoi şi patru picioare. Corpul este acoperit cu o blană deasă, cafenie, aspră, formată din peri lungi. Ea ȋi acoperă toate părţile corpului. Capul este partea cea mai mică, trunchiul este partea cea mai mare. Ursul are un cap rotund, cu un bot ascuţit ȋn faţă. El are doi ochi mici şi rotunzi, cu care vede tot ce ȋntȃlneşte ȋn cale, două urechi rotunjite şi mici, aşezate la cap, ȋndreptate ȋn sus, pentru a auzi cȃt mai bine orice zgomot. Botul ursului are ȋn vȃrf nasul, cu cele două nări, cu care simte mȃncarea, iar sub nas se află o gură mare cu care apucă sau sfȃşie hrana, muşcă sau mormăie. Ursul are o coadă foarte scurtă, care abia se vede. El merge greoi pe cele patru picioare, calcă apăsat pe toată laba.

Sursă: Shutterstock

Ce spun poveştile despre coada scurtă a ursului? Or fi adevărate, sau nu, cine ştie? Oricum pe urşi nu cred că ȋi mai interesează acest aspect. Important este că ursul poate sta, la nevoie şi ȋn două picioare. Picioarele sunt scurte şi groase. La fiecare picior are cȃte cinci degete terminate cu gheare lungi şi tocite. Ursul face paşii mari, se catără şi ȋn copaci, ȋnoată bine. 34

Ursul trăieşte ȋn păduri, ȋmpreună cu alte animale, dar nu are prieteni printre acestea. El ȋşi face adăpostul din muşchi, iarbă, frunze, asemenea unui pat gros şi moale ȋn care doarme ȋn tot cursul iernii. Acest adăpost se numeste bȃrlog. Bârlogul este săpat în cavități naturale, sub stânci sau direct în pământ. El hibernează iarna. In timpul hibernării ursul nu mănȃncă nimic. Primăvara iese din bȃrlog şi caută hrană. Ursoaica iese din bȃrlog ȋmpreună cu puii, cărora le-a dat viaţă peste iarnă. Ursul este recunoscut ca fiind un animal foarte pofticios, care mănâncă aproape orice. În pădure se hrăneşte atȃt cu iarbă, jir, ghinde, castane, miere, mure, fragi, zmeură, ciuperci, mere, pere cȃt şi cu broaşte, şerpi, melci, peşte, păsări, oi, capre, cai, căprioare etc. El atacă şi oamenii cȃnd ȋi este foame. Ursul este vȃnat pentru blana lui. Carnea şi grăsimea lui sunt folosite de om, carnea este gustoasă. În spectacolele de circ, urşii ȋmblȋnziţi fac diverse mişcări amuzante: patinează, joacă hochei, dansează etc. Chiar dacă este un animal sălbatic, ursul este iubit de copii, ȋi imită mersul şi ȋi reproduc mormăitul, iar numele ursului este Moş Martin. Copiilor le place să deseneze un ursuleţ, sau să completeze elemente lipsă din conturul ursului (fie urechile şi ochii, fie nările şi gura, fie degetele şi ghearele, fie picioarele şi botul) şi au realizat colaje cu bȃrlogul ursului. De asemenea, copiii recită cu plăcere versurile din literatura pentru copii, care sintetizează toate caracteristicile ursului: Ursuleţul Martinel are un cap mititel, Are corp cu blana groasă, are coadă, nu-i stufoasă. Are ochii mititei, dar vede bine cu ei. Cu cele patru picioare, merge ziua la plimbare, După fragi şi după mure, după mierea din pădure. Mor, mor, mor, mor...

35

Curiozităţi despre urşi: 

Există nouă specii de urs, majoritatea trăind ȋn pădurile din Europa, Asia şi cele două

Americi (exceptie face ursul polar): ursul brun, ursul negru american, ursul tibetan, ursul negru cu ochelari, ursul soare, ursul leneş, ursul peşterilor, ursul panda şi ursul polar; 

Spre deosebire de multe mamifere,

urşii văd color; 

Urşii nu sunt sensibili la

ȋntepăturile de albine ȋn comparaţie cu oamenii; 

Urşii sunt animale extraordinar de

inteligente.

Surse: https://www.libertatea.ro/ animals.about.com http://www.defenders.org

36

VULPEA VICLEANĂ Cornelia Vanea

Cunoşti vreo vulpe blȃndă?

Că vrea să se ȋnfrupte

Habar nu am, de asta!

Cu bunătăţi alese,

Că, doar, şi ursul ştie

De aceea iese-n grabă,

Cȃnd l-a atins năpasta.

Mereu, pe la coteţe!

Cum şi-a pierdut el coada,

Dar, şi-a găsit duşmanul

A vulpii, vină e!

Pe iutele Grivei,

A plȃns şi gȃscănelul

Ce-o apucă de coadă

De frica dumneaei!

Şi-o trase după el!

Dar vulpea-şi plimbă coada

Ce s-a ȋntȃmplat, atunci,

Şi, surȃzȃnd voioasă

Nici nu pot să mai zic!

Dă, iar, ocol ogrăzii

Că vulpea, tot vicleană,

Că de găini nu-i pasă!

N-a povestit nimic!

37

GRĂDINA DE RELAXARE, LINIȘTE ȘI ÎNVĂȚARE Copiii şi educatoarele grupei mari „Crini” Proiectul G.R.L.I. este un nou concept prin care copiii pot cunoaşte lumea înconjurătoare în mod intuitiv pentru că acest spațiu constituie un mijloc de recreere, de destindere şi totodată de asimilare de noi cunoştinţe şi de reactualizare a celor vechi. Am discutat cu copiii rezultatele acestui proiect, fiecare dintre ei era fericit şi entuziasmat de ceea ce ȋmpreună cu celelalte grupe au realizat şi si-au exprimat păreri, idei pentru a continua dezvoltare proiectului. Proiectul „Grădina de relaxare, liniște și învățare” s-a derulat la nivel național, iar prin intermediul acestuia, grădinițele participante şi-au amenajat un spațiu cu patru zone: zona de liniște, zona de relaxare, zona de învățare și zona „pereții ne surprind”. Copiii şi-au exprimat opţiunile ȋn legătură cu amenajarea celor patru zone stabilite ȋn proiect. Zona de relaxare este locul preferat de copii în orice moment al zilei. Această zonă am creat-o pentru a oferi copiilor un spațiu generos de organizarea a unor jocuri, ateliere, activități în concordanță cu proiectul în desfășurare prin care copiii își pot satisface nevoile emoționale, de mișcare și de învățare prin alegere liberă, nu impusă

.

Zona de liniște am creat-o ca un spațiu de basm care să îi atragă pe copii deoarece este cea mai eficientă zonă în a rezolva comportamentele care perturbă climatul de învățare sau problemele emoționale. Această zonă trebuie să fie una confortabilă în care copilul să își poată relaxa toate simțurile în timp ce se desfașoară activități de lectură, dramatizare, audiție sau jocuri de rol. 38

Zona de învățare oferă informații noi copiilor fie prin descoperire, fie prin transmiterea acestora, folosindu-se mijloace și strategii diferite pentru ca aceștia să fie motivați să se implice, să se concentreze și să le fie stârnită curiozitatea.

Pereții ne surprind este zona în care copiii sunt încurajați să se exprime liber prin artă și să trăiască emoția creației. Reprezentările artistice ale acestora redată într-o formă originală le oferă bucurie,

copiilor

la

satisfacție

final și

încredere în forțele proprii și ȋn talentul lor artistic. 39

Amenajarea spațiului destinat proiectului G.R.L.I. a fost preocuparea întregul colectiv al grădiniței în care s-au dotat şi aranjat, cât mai creativ, diferite zone din curtea grădiniței cu materiale din natură: cu pietre colorate, lemn, nisip, plante, ghivece și alte elemente din materiale refolosibile, care să îndeplinească mai multe cerințe și anume: - Să fie un mediu relaxant, creativ și stimulator pentru copii care să răspundă curiozității acestora; - Să fie în armonie și contact direct cu natura, în acest fel copiii având posibilitatea de a interacționa

cu

elementele

din

mediul

înconjurător; - Să stimuleze învățarea, relaxarea, liniștirea copiilor într-un mediu special amenajat outdoor; Astfel proiectul „Grădina de relaxare, liniște și învățare” derulat de Grădinița din cadrul Şcolii Gimnaziale ”Gheorghe Șincai, Florești şi-a atins scopul iar rezultatul este un loc în care copiii descoperă o lume naturală, își dezvoltă percepțiile senzoriale în timp ce se joacă, simt bucurie, emoție, inspirație și fac lucruri noi rămȃnând cu amintiri și experiențe plăcute ce își pun ampreta asupra formării lor ca ființe iubitoare, empatice și protectoare a naturii. Învățarea este mai eficientă în acest spațiu din curtea grădiniței, iar copilul reușește să se integreze mult mai repede într-un grup, este locul în care preșcolarii intră entuziasmați, în care stimularea mentală și vizuală, relaxarea minții, sufletului, creativitatea, dar și învățarea este mai eficientă într-un context outdoor inedit, astfel încât activitățile din cadrul acesteia sunt fie o combinație de activități în aer liber, de educație de mediu și de dezvoltare socială și personală. Este un loc care are efecte pozitive asupra copiilor, un loc care îmbunătățește starea psihologică și emoțională a copiilor. Implicarea în acest proiect ne este răsplătită prin zâmbetele ce apar pe fețele copiilor de fiecare dată când îi anunțăm că urmează să mergem în „grădină” pentru a desfășura o anumită activitate și de entuziasmul cu care participă la diversele activitatăți desfășurate în „Grădina de relaxare, liniște și învățare”.

40

41

42

43

CUPRINS

Ce știu...................................................................................................................1 Steagul tricolor, văzut de grupa mică............................................................2-3 Jocul culorilor- experiment............................................................................4-6 Clubul curioșilor la grupa combinată...........................................................7-8 Știința, prin experiment și joc......................................................................9-12 Norii și ploaia...............................................................................................13-15 Pagina lui Știu..............................................................................................16-18 Ghicitori.............................................................................................................19 Povești de altădată.......................................................................................20-23 Formarea vulcanilor,văzută de copii.........................................................24-25 Lumină, întuneric și umbră........................................................................26-28 Toamna- creativitate și culoare..................................................................29-30 Povestea unei frunze....................................................................................31-33 Ursul, cunoscut de copii..............................................................................34-36 Vulpea cea vicleană...........................................................................................37 Grădina de relaxare, liniște și învățare.....................................................38-40 Din activitatea noastră................................................................................41-44

44

Educatoarele grupelor

Grupa mică „Ghiocei” Bogdan Daniela Chiran Cătălina-Ana Grupa mare „Crini” Hebe Alexandra-Anda Gabrian Liana Grupa mică „Lalele” Hoblea Alexandra-Crina Păcală Ramona-Liana Grupa mare „Lăcrămioare” Fărcaș Maria-Monica Voica Maria Grupa mică „Panseluțe” Morar Eugenia Lazăr Ana-Monica Grupa mare „Margarete” Petrișor Ioana-Carmina Vesa Roxana Grupa mijlocie „Albăstrele” Pera Ramona Coc Andreea-Raluca Grupa combinată „Narcise” Lucaci Adriana-Carmen Grupa mijlocie „Crizanteme” Arion Roxana-Gabriela Crișan Diana-Hermina Grupa combinată maghiară „Floarea Soarelui” Semsey Eniko Feher Ildiko Grupa mijlocie „Floare de Colț” Vanea Cornelia Bunacsi Antonia-Raluca

ISSN 2068-244