Limba noastră-i o comoară

“Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet. „ Fănuș Neagu

Cuprins 1.Articolul de fond Text argumentative:,,Limba romana este patria mea” (Nichita Stanescu) 2.Dialoguri interculturale Interviu cu Ion Aldea-Teodorovici Interviu cu Grigore Vieru 3.Pagina de creatie Metafora grafica Tinere talente 4.Pulsul zilei/actualitate Limba română: între ieri si mâine 5.Pagina de divertisment

Autorii revistei-clasa a 8-a: Dintiu Alina Madulin Maximileam Polesciuc Camelia Popa Victoria Sirbu Vlada

Articolul de fond Text argumentativ ”Limba Română este Patria mea” Nichita Stănescu

A vorbi limba română este o sărbătoare, a avea o patrie este o binecuvântare dumnezeiască. Consider că precum pomul are un singur loc, așa și omul care se naște pe acest pământ are o singură limbă maternă și o patrie a sa. Aceste două lucruri sfinte ne însoțesc până la moarte și fericiți suntem acei ce știm să vorbim frumos și corect, să păstrăm limba, neamul și trecutul. Adevărata dragoste de patrie este de neconceput fără dragostea pentru limba ei. Limba noastră românească este una din cele mai melodioase limbi din lume. Susțin acest lucru, deoarece doinele de dor adesea ne ung sufletele zbuciumate, poeziile lui Eminescu ne învăluie mințile de dragoste și mister, iar poveștile sfătosului bunic Creangă ne răscolesc amintirile din copilăria fiecăruia dintre noi. Cu certitudine limba română și patria sunt două moșteniri lăsate de străbuneii noștri și realizează între ele o conexiune coerentă. Cred că am dreptate, deoarece: a) În limba română gândim oriunde nu ne-am afla și limba română ne adună pe toți la patria românească; b) Patria este o perindare a generațiilor, care iubesc valorosul pământ românesc și al dragostei sincere față de tot ce e frumos și sfânt; c) Pe pământurile patriei noastre știm cel mai bine să visăm, să iubim, să simțim, să credem și să ne rugăm.

Cineva de naținolitate română, dar cu traiul peste hotarele țării, mi-ar purea reproșa că limba română nu este patria sa, vorbind o altă limbă străina, dar eu cred că această abordare nu este corectă. Greșește foarte mult acela care a crescut între români, pe pământ românesc și nu recunoaște limba și glia sa. Limba română este hrana și balada sufletului pentru oricare om din lumea întreagă. Pentru a păstra această limbă frumoasă și să ne mândrim cu ea, trebuie să păstrăm tot ce-i al nostru, al românilor: limba, istoria, obiceiurile vechi și noi, folclorul, pământul străbunilor cu codrii milenari. În concluzie pot spune că asemeni lui Nichita Stănescu limba română este patria mea, deoarece ea înseamnă trecut, prezent și viitor. Limba română s-a născut odată cu poporul român pe plaiul românesc, se dezvoltă odată cu acest popor și dacă va muri, va muri odată cu acest popor. De aceea, Vă invit să cinstim aceste comori ale neamului, limba și patria, fiindcă generațiile viitoare merită să le primească integre și la loc de cinste.

Dialoguri interculturale Interviu cu Ion Aldea-Teodorovici -

Bună ziua domnule Ion! Mă numesc Madulin Maximilian și sunt onorat că ați acceptat acest interviu.

-

Bună ziua, vă mulțumesc și eu pentru invitație!

-

Stimate domnule Ion Aldea-Teodorovici, de unde a apărut la dumneavoastră pasiunea pentru muzică?

-

Dragostea pentru muzică s-a manifestat timpuriu și a fost cultivată de la părinții mei, tatăl meu a fost preot. De la el am moștenit dragostea pentru muzica sacră, care m-a inspirat în piesele ce le-am scris. La îndemnul tatălui, la vârsta de 5 ani am început să studiez pianul și vioara. Din păcate pe cînd aveam 10 ani, tatăl meu a decedat și am pierdut multe învățăminte.

-

Unde ați făcut studiile în domeniul muzical?

-

Am început în anul 1961 la școala de muzică ”Eugeniu Coca”, unde am studiat clarinetul pînă în 1969, apoi m-am înscris la ”Școala Medie de Muzică” din Tiraspol, unde am studiat saxofonul. Între anii 1975 pînă în 1981 am studiat la Facultatea de Compoziție și Pedagogie a Conservatorului ”Gavril Musicescu” din Chișinău.

-

Ce semnifică pentru Dumneavoastră limba română?

-

Limba română este limba mea de suflet, limba pentru care am luptat și nu voi regreta niciodată acest lucru. Limba română este patria mea.

-

Domnule Aldea –Teodorovici, pe ce puneți dumneavoastră preț cel mai mult în lumea aceasta?

-

În primul rînd pe familie, deoarece e celula cea mai mică de la care pronește tot infinitul, tot pământul nostru, părinți dacă mai avem și dacă nu mai avem sunt oricum foarte importanți, iar nu în ultimul rând profesia, pentru că dacă te cerți în familie rămâi în familie, dar dacă te cerți cu profesia rămâi fără ea.

-

Numiți unul din cele mai importante cântece pentru dvs, din repertoriul pe care îl aveți?

-

Suveranitate este unul dintre cele mai importante cântece pe care le-am scris, fiindcă este zguduitor și ca text și ca vers și ca muzică. Mi-a reușit pentru că versul era atât de puternic. Textul este scris de către poetul Ion Hadârcă și versul conține în el atâta putere vulcanică încât nu putea să nu izbucnească vulcanul și în mine. Eu sunt o fire foarte emoțională și dacă simt că versul e profund apoi vulcanul explodează și se înnalță până la nivelul lui sau de asupra.

-

Sunteți mulțumit pentru aportul dumneavoastră considerabil la repunerea limbii române în drepturile sale în Republica Moldova?

-

Eu mă gândesc cu nostalgie și mândrie la limba noastră. Mă încearcă emoții, gândindu-mă prin câte a trecut, ca s-o putem vorbi azi, în pace și libertate. Ne-au înstrăinat-o de atâtea ori, ne-au izgonit-o de acasă, ne-au înlocuit-o cu alte limbi, străine sufletului de român, ne-au vândut-o, ne-au schimonosit-o, dar ea a rezistat, pentru că e o învingătoare și o curajoasă. Și așa îmi dau seama încă o dată că am o limbă deosebit de frumoasă, așa cum suntem noi, ca popor.

-

Ce sentimente v-au încercat cînd ați cîntat împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, în fața luptătorilor noștri din războiul de pe Nistru știind că tancurile și lunetele inamicilor se aflau la o distanță de 300 metri?

-

Nici o armă din lume, nu ne va opri pe noi, promotorii suveranității și independenței Republicii Moldova. Prin aceste evenimente am slăvit limba noastră românească și am promovat unirea României cu Basarabia, revenirea în toate instituțiile statului la limba română și la alfabetul latin.

-

Care este cea mai mare realizare a Dumneavoastră?

-

Desigur fiul meu Cristi și familia, alături de sufletul meu pereche

Doina

Aldea-Teodorovici.

Și

desigur,

vreau

să

menționez că ei sunt susținătorii mei cei mai devotați. -

Vă mulțumesc pentru răspunsurile sincer oferite și vă urez succese și realizări frumoase!

Interviu cu Grigore Vieru Intervievator: Popa Victoria Intervievat: Grigore Vieru -Domnule Grigore Vieru, mă bucur nespus de mult că am ocazia de a comunica direct cu dumneavoastră, deoarece sunteti cel care ați scris cele mai frumoase poezii în limba română. Aș dori să încep cu această întrebarea: De ce ați ales, anume să fiti poet? -Am ales această cale, deoarece pot sa îmi exprim toate sentimentele sau trăirile doar într-o singură poezie. - Ce simbolizează limba română pentru dumneavoastră? -Pentru mine, limba română este istoria poporului nostru si o comoară nespus de rară care am moștenit-o de la strămosi. -Si cine a fost cel care v-a însuflat această dragoste către limba română? -Cred că initial cel care mi-a însuflat-o a fost poetul roman, Mihai Eminescu care a intrat în istorie si ca ”Luceafărul poeziei românesti”. Datorită creatiilor sale nemaipomenite el a reusit să trezească în mine iubirea fată de literatură si de limba maternă. -Cum considerati de ce trebuie să vorbim corect limba română? -Eu consider că a vorbi corect românește, înseamnă să ne respectăm pe noi înșine și în același timp să-l respectăm pe cel căruia îi vorbim. În așa mod vom respecta strămoșii noștri, poeții care au scris versuri atât de frumoase despre dulcea limbă românească. -Ce sfaturi puteti da capiilor care au un vocabular sărac sau nu vorbesc corect limba maternă? -În primul rând să citească cât mai mult sau să se folosească DEX-ul pentru a afla cuvinte noi si pentru a le putea folosi corect. -Vă multumesc foarte mult pentru timpul acordat. Si mă bucur că am avut plăcerea să discut cu o persoană care a contribuit la dezvoltarea limbii române prin creatiile sale. La revedere! -La revedere, si sper ca limba noastră si în continuare se va dezvolta si va fi la fel de frumoasă.

Pagina de creatie Metafora grafică a limbii române Teiul lui Mihai Eminescu

Teiul lui M. Eminescu este un tei argintiu, cu o vârstă de aproximativ 540 de ani.

„Dar prin codri ea pătrunde Lângă teiul vechi si sfânt, Ce cu flori pân-în pământ Un izvor vrăjit ascunde.”

Cusătura natională

Din cele mai vechi timpuri, motivele populare românesti au spus multe lucrurile despre spiritualitatea oamenilor. Ele nu aveau doar un rol estetic, ci erau si un mod de exprimare pentru persoana care le purta. Modelul iilor arăta zona de unde provenea, statutul social, material, vârsta sau ocupatia persoanei respective.

Ie scumpă, românească, Lucrătură din străbuni, Cusătura-ţi înflorată Zburdă, peste plai român.

Pagina de creatie Tinere Talente Limba Română Limba română, Este Patria noastră. Limba română, Este casa noastră. Cu ea noi ne-am născut Si cu ea am tot crescut.

Limba română Este aurul Moldovei. Si comoara vie A fiecărui om. Flacăra ce arde în fiecare casă, Si în sufletul fiecărui popor. Limba noastră

Pe noi ne-au învătat strămosii, Ce-au luptat pentru popor, Să iubim si să păzim Limba ce noi o vorbim.

Tot ei ne-au învătat Cum trebuie cu adevărat, Cu limba să ne mândrim, Si pe ea s-o pretuim.

„Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.” Nichita Stănescu „Limba este focul veghetor al Patriei, suflarea ei caldă, sănătatea ei liber ziditoare de frumos. Limba este frumuseţea activă a patriei.” Grigore Vieru „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii.” „Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră.” Mihai Eminescu

Pulsul zilei/Actualitate “Limba română: între ieri si mâine ’’ Bogăție, armonie și măreția limbii române - obiectul de admirație pentru mai multe clasice naționale. Limba română e una dintre limbile de lucru ale Uniunii Europene. Dar în patria ei aceasta mai e vorbită cu jumătate de gură. Aici ea mai este o cenușăreasă. Nu cred în patriotismul celora ce-și urăsc limba, adevărul despre ea sau care o stâlcesc vorbind-o. A fi patriot înseamnă a iubi limba moșilor și strămoșilor tăi, înseamnă a o vorbi în așa fel, încât celora care te ascultă, să nu le fie rușine. A iubi țara înseamnă a iubi limba ei. A vorbi pocit limba țării însemnă a-ți iubi pocit țara. Faust, eroul lui Goethe, afirmase: „Pentru liberate trebuie să lupți în fiecare zi”. Parafrazându-l, am putea spune și noi: „Pentru limbă, dacă dorești s-o ai, trebuie să lupți în fiecare zi”. Cel mai mare elogiu, un elogiu zilnic, pe care îl putem aduce limbii noastre este să o vorbim corect și să-i cucerim bogățiile. Dar acest lucru nu este considerat o caracteristică unică a discursului nostru: dacă se ia în considerare toate formele de cuvinte posibile, numărul de unități lexicale în limba română va depăși 1,5 milioane. Nici măcar nu contează dacă locuiesti sau nu în România sau Republica Moldova. România, ca spațiu geografic în care s-a cristalizat poporul român, popor care a dat naștere limbii române, este foarte importantă. Fără România, limba română nu ar fi existat.La fel si Republica Moldova patria noastra mult iubita face parte din dezvoltarea si promovarea limbii romane Dar odată fundamentată, limba română se ridică deasupra teritoriului geografic. Limba română devine moștenirea poporului român, transmisă prin viu grai sau prin scris tuturor urmașilor. În felul acesta, oriunde m-aș afla pe acest glob pământesc sau de ce nu chiar în afara acestei planete, noi, la fel ca ceilalți oameni care vorbim limba română suntem români. Așa cum un melc își duce în spate propria cochilie, fiind peste tot și în orice moment acasă, tot așa și noi purtam cu noi propria noastra casă – limba română. Dacă în primii ani de viață, limba română a fost doar un instrument cu ajutorul căruia am interacționat cu ceilalți oameni din jurul nostru, odată cu trecerea timpului a devenit patria tuturor locuitorilor tarii noastre. Ea este locul comun în care ne putem înțelege cu părinții, frații și conlocuitorii nostri. Pe teritoriul frumoasei noastre patrii, oamenii se pot exprima apeland cuvintele din limba si literatura romana. Limba română este limba oficială a Republicii Moldova. Rusă, găgăuză și ucraineană sunt limbile minorităților majore vorbite în țară. O serie de alte limbi europene sunt de asemenea vorbite în Moldova.

Limbajul oficial al Moldovei este limba română. Termenul "moldovenească" este de asemenea folosit pentru a se referi la limba oficială a țării. Controversa numelui datează din epoca sovietică, iar ulterior apariția unei Moldova independente. În timpul guvernării sovietice în Moldova a fost adoptată o lege de limbă de stat în 1989, care a declarat că limba moldovenească este limba de stat a Republicii Moldova. Cu toate acestea, când Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost semnată după dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991, Declarația a declarat că limba română este limba oficială a noii Moldove independente. Din nou, când Constituția Moldovei a fost încadrată în 1994, moldovenii au fost menționați ca limba oficială a țării. La 2013, după mai mult de un deceniu, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat că limba oficială menționată în Declarația de Independență ar fi preferată și va deveni limba oficială a Republicii Moldova. Astfel, limba română a devenit din nou limba oficială a Republicii Moldova. Rusa este o limbă străină populară vorbită în Moldova datorită fostei influențe a Uniunii Sovietice asupra economiei și culturii moldovenești. Cu toate acestea, limba este vorbită în cea mai mare parte de generațiile mai vechi și mijlocii ale țării. Un număr mare de canale de televiziune rusești sunt telecastate în țară și depășesc numărul de canale de televiziune din România. Mulți dintre acești moldoveni sunt bilingvi în limbile română și rusă. Limba engleză este predată ca o limbă străină în multe școli din întreaga țară. De aceea, în rândul tineretului moldovenesc crește popularitatea. Cu toate acestea, o bună cunoaștere a limbii engleze avansate lipsește în rândul majorității din Moldova. Alte limbi străine vorbite în Moldova includ limbile franceză, spaniolă, italiană și alte limbi europene. Aceste limbi sunt în mare parte vorbite de migranții sau expatanții moldoveni în Moldova. Insa locuitori romanii ai Republicii Moldova prefera saa vorbeasca limba de stat si desemenea o predau adeseaori prin scoli si gradinite trasmitind arta unei limbi din ziua de azi vorbita corect si generatiilor tinere.Inspirand in ei dragostea fata de limba de cuvinte si de vorba romana.

Pagina de divertisment Exercitii de dictie o Arhiepiscopul Constantinopolului vrea sa se dezarhiepiscopocon stantinopolizeze. o Colo-n vale p-un pitroi sta o codobatură si un codobaturoi,codobaturoiul codobatureste codobatura,codobatura nu poate codobaturi codobaturoiul. o Telenciclopedia este o enciclopedica enciclopedie ciclopica fara a fi un ciclop enciclopedic teleciclopiat,ci doar o enciclopediatica teleciclopa ce cuprinde cicluri de clopedice telecloape cu un encicloped pe post de enciclopedie ciclopedica. o O coropisnita si un coropisnitoi se coropisniteau la noi pe gunoi.Nu coropisnita coropisnitea pe coropisnitoi ci,Coropisnitoiul coropisnitea pe coropisnita.

O M

A

M

A

P

X

L

T

G

O

P

A

R

I

N

T

I

P

L

A

I

A

N M D M

S

D

T

C

R

I

D

O

P

U

O

R

L

A

M

A

R

E

C

V

I

A

T

A

P

A

R

V

A

E

Q

L

R

E

L

E

(mama, patrie, parinti, Moldova, viata, dor, inima, plai, rele, mare)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1. Totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. 2. Țara în care sa născut cineva în considerat în raport cu aceasta. 3. Gospodină si frumoasă, ne pune mereu mâncare pe masă. 4. Sentiment pozitiv, un moment caracterizat printr-o viziune optimistă a unei situatii. 5. Dorul fiecărui adult si bătrân. 6. Parte de vorbire flexibilă ce înlocuieste un substantiv. 7. Figura de stil ce se exprimă mai des cu ajutorul comparatilor si al metaforelor. 8. Eroare de exprimare, ce constă în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, chiar propozitii, care repetă în mod inutil aceeasi idee. 9. Sinonimul cuvântului suferintă. 10. Doina cultă de Octavian Goga. 11. Operă lirică a folclorului românesc prin care se redau sentimente mixte.