Elevii clasei a X-a, 2022 Profesorul - Scutaru Parascovia

«Limba - întâiul mare poem al unui popor». (Lucian Blaga) Suntem de acord cu afirmația lui Lucian Blaga când afirmă că «e întâiul mare poem al unui popor». Încă Gheorghe Asachi menționa într-o lucrare a sa că «un popor care și-a pierdut limba nu mai este popor». Noi, însă, suntem un popor unit, cu o limbă frumoasă și armonioasă. Mulți poeți au elogiat graiul acestui neam. Printre ei îl putem numi pe Alexei Mateevici care ne îndeamnă să păstrăm cu sfințenie această «comoară» care pentru noi e «un șirag de piatră rară pe moșie revarsată...» Conștientizăm că graiul nostru își are începutul încă din vechile «cazanii» ale lui Varlaam și Dosoftei, ale cronicarilor: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce etc. Nicolae Iorga scria într-o publicație a sa «Limba este știința vie care ne vine din timpurile cele mai depărtate ale trecutului nostru, ea este cea mai scumpă moștenire a strămoșilor care au lucrat, generație de generație, la elaborarea produsului acesta sufletesc...» Limba noastră e limba mamei care ne învață să rostim primul cuvânt, e limba de acasă melodioasă ca izvorul cu apa cristalină, e tezaurul cel mai sfânt pe care îl moștenim de la părinți. Și acest tezaur trebuie sa fie păstrat cu sfințenie, cizelat și transmis generațiilor ce vin, căci «Orice limbă e oglinda sufletului nației care o crează» (Ion Pillat). Nicolae Costenco într-o poezie a sa scria, proslăvindu-i pe marii înaintași ai neamului, care au depus mari eforturi la cultivarea graiului matern:

«Limba mea sfătoasă Creangă ce-a iubit-o Și-a-naripat-o-n vers Alecsandri Eminescu forma ți-a desăvârșit-o În cultura lumii spre a ne mândri.»

Nicolae Dabija, marele poet basarabean, ne îndeamnă sa păstrăm «aceasta avere comună» a neamului și s-o transmitem urmașilor noștri:

«Сopile-ți las drept moștenire Această limbă fără moarte. Şi plină de Dumnezeire S-o duci prin lume mai departe...»



Vorbind despre limbă, nu putem sa nu pomenim numele marelui poet

1

Grigore Vieru care a elogiat graiul matern în mai multe poezii ca : «Frumoasă-i limba noastră», «Pentru ea», «Noi în grai suntem popor», «În limba ta», «Patria și graiul» etc. El ne îndeamnă să vorbim corect, literar, această limbă «fără moarte» și s-o ocrotim:

«Ocrotiți acest tezaur Limba-n care ne e dor, Ea-i cununa cea de aur Unui neam nemuritor...»

Pe teritoriul Moldovei trăiesc mai multe nații și naționalități, oameni care ar trebui să ne stimeze țara și poporul. Ne doare sufletul când întâlnim pe cineva care locuiește de mulți ani pe această palmă de pământ, dar nu vorbește încă limba acestui stat. Limba lui Eminescu, Creangă, Alecsandri ar fi trebuit să fie înțeleasă de toți și vorbită de la mic la mare. Pledăm pentru cultivarea acestui rai, să fie cinstit, slăvit și vorbit corect, căci am observat că părinți care au plecat peste hotarele țării, nu-i învață pe copiii lor limba natală, limba țării, limba mamei, a bunicilor și a străbunicilor. E păcat, căci cu timpul ei se vor dezice și de această țară frumoasă, cum se dezic acum de grai, căci după spusele lui Lucian Blaga «Limba - e întâiul mare poem al unui popor». Iubiți țara în care v-ați născut! Iubiți graiul acesta sfânt - comoară a neamului nostru!

2

Dialoguri interculturale Interviu cu un consătean

- Domnule Popescu îți place poezia? - Îmi place, citesc uneori stând pe prispa casei atunci când e sărbătoare. - Și ce citești mai mult, dacă nu e secret? - Iacă, am o cărțulie a lui Grigore Vieru, o răsfoiesc când am timp și mai citesc câte ceva din ea. - Și ce poezii ai citit în ultimul timp? - Mi-a plăcut poezia despre Eminescu. Frumos mai scrie. Se vede că pentru el Eminescu n-a avut pereche. - Da matale, ai citit din poeziile lui Eminescu, ți-au plăcut? - Cum să nu, le-am învățat la școală și le țin minte și acum. - Care poezii sunt mai aproape de inima matale? - Sunt interesante și ale lui Eminescu, că le știu pe de rost, și ale lui Vieru, că sunt despre viață. - Dar vrei sa-ți citesc o poezie a lui Grigore Vieru? - Dacă zici dumneata, te ascult cu placere. - Am să-ți citesc poezia «Casa părintească nu se vinde». Dar mata cum crezi, de ce spune poetul că casa părinteacsa nu se vinde? - Da cum s-o vinzi, aici sunt toate amintirile, aici au petrecut și binele și necazurile. Fiecare colțișor al casei îți poate povesti câte ceva, îți amintește întreaga ta viață. Da copiii, nepoții nici n-o să știe unde a fost casa părinților, cum au trăit ei. Casa reprezintă viața a mai multor generații. Eu nu-mi închipui cum alții vând acest cuibușor, numit și «leagănul copilăriei noastre». - Dar dumneata ce crezi că ar trebui să facă statul cu așa casă a unui poet, scriitor, unde azi nu mai locuiește nimeni și copiii, nepoții sunt plecați departe? - Eu gândesc că ar fi bine să fie muzeu. Lasă să știe lumea cine a trăit aici și cine era acel om, cu ce se ocupa. - Bine zici. Ai dreptate. - Îți mulțumesc pentru discuția pe care am avut-o cu dumneata. - La revedere. Să fii sănătos, moșule.

3

Interviu cu Vasile Alecsandri - Bună ziua, domnule Alecsandri. Sper că sunteți conștient că în această țară se vorbește despre Dumneavoastră pe orice stradă, în orice oraș sau sat. Aș vrea să vă întreb, de unde v-a venit ideea de a scrie? - Bună ziua, copile. Cu mult drag îți răspund la această întrebare. De mic copil iubeam să citesc, să mă interesez de unde au așa idei alți scriitori de a scrie. Din curiozitate am incercat și eu, clar lucru că la început nu-mi ieșeau atât de bine versurile, dar treptat începuse să se primească mai bine și așa scriam mai mult. - Vai, foarte interesant! Dar când scrieți de unde vă inspirați? - Hmmm, mie îmi place foarte mult natura, îmi place să o privesc, să meditez împreună cu ea, iar mereu când vreau să scriu ceva, să-mi expun gândurile pe foaie privesc natura și de la ea mă inspir. - Superb! Care este cea mai vestită lucrare a Dumneavoastră? - Am multe lucrări bune, după părerea mea, dar pot numi «Imn lui Ștefan cel Mare». - De ce anume ea? - Deoarece în acest imn am avut scopul de a-l comemora pe marele domnitor al Moldovei. - Dar, care au fost emoțiile dumneavoastră când ați văzut că numele Dumneavoastră îl poartă multe instituții publice, străzi, licee? - Sincer, am rămas impresionat, deoarece am conștientizat că tot ce am făcut până acum nu am făcut în zadar. Și sunt mândru că oamenii mă stimează și nu mă dau uitării. - Aș vrea să știu, dacă aveți prieteni care sunt scriitori? - Da, prietenul meu de suflet este Mihai Eminescu. Căci el m-a înspirat în munca mea de scriitor. - Care este rolul pastelului în viața Dumneavoastră? - Pastelul pentru mine este mai degrabă un tablou realizat cu ajutorul limbajului poetic. - Vorbind despre poezie cred că ar fi cazul să amintim și despre dramaturgia Dumneavoastră. Ce lucrări dramatice ați scris și ce v-a făcut să apelați la acest gen literar? - Viața m-a făcut să scriu și drame și comedii. Ploblemele tratate de mine în aceste lucrări sunt actuale. N-am putut fi indiferent și în comediile mele, am satirizat unele metehne omenești. Cred că lucrările au avut un răsunet viu printre cititori. - Da, sunt de acord, ele au contribuit la educarea tinerilor din societate. Sunt foarte bucuroasă ca am avut ocazia sa vă am alături și sa conversăm. Vă doresc succese în viitor și ca operele Dumneavoastră sa lumineze calea cititorilor. - Și eu vă mulțumesc pentru o discuție amicală și vă urez succes în munca de jurnalist. 4

Pagină de creație. Tinere talente. Motto: «Gândirea este cheia tuturor comorilor...» Eminescu

Rugă către Stefan

Eminescu - nume sfânt Ai lăsat acest pământ Te-ai urcat destul de sus Mai aproape de Isus.

Unde ești, Ștefane tu, Să faci ordine în țară La greu am ajuns acum Și ni-i țara de ocară.

Și de-acolo strălucești Neamul tău îl proslăvești Și-l îndemni la fapte bune Demn să fie de-al tău nume.

Dac-ai ști ce suflet bun Are omul de la sate Ai sosi îndată tu Ca să-i faci acum dreptate.

Vrem să fii de noi aproape, Harul să-l avem în toate Și Moldova noastra dragă Să prospere-n lumea-ntreagă.

Ei îndată te-ar urma Numai un cuvânt de-ai zice Pentru țara vor lupta De ea n-au drept a se dezice.

Mulțumim, bade Mihai, De povața ce ne dai. Noi, urmași acestui neam, Te slăvim din an în an.

(Certan Damiana)

Căci ești stea îndrumătoare Pentru mic și pentru mare. (Dogaru Mihail)

5

Lui Grigore Vieru

Lui Dumitru Matcovchi

Ai fost poetul acestui neam Și ai rămas în veșnicie Calm, cumpătat cum te știam Cu dor de mama și de poezie.

Ești poetul nostru drag Pentru Limbă și-Alfabet Ai muncit pe-acest meleag Şi-ai stat dârz ca un profet.

Te simt alături zi de zi Căci tu mă chemi spre înălțare Mă alină versul tău, să știi, Aici în țară și peste hotare.

Te-ntrebi ce-i fericirea Şi acum îți spun curat Că nu știu în lumea asta Fericit ai fost vreodat?

Pe Eminescu l-ai avut ca frate El ți-a fost izvor de-nțelepciune Prin stihul tău tot mai departe Ai dus drapelul sus al națiuni.

Atât de simplu în privire Şi la vorbă, și la port Ai pledat pentru Unire Dar s-o vezi nu ți-a fost dat.

(Arnaut Iana)

Cu Eminescu și Vieru, Cu Druță tu la braț ai mers Și ai luptat pentru dreptate Şi pentru neamul românesc.

Poetul n-a murit... Plângi Țară, plângi, A apus un mândru soare Pentru noi pe-acest pământ El n-avea asemănare.

Suntem urmașii tăi în veac Şi sus drapelul îl vom ține. Vrem ca pământul ce ni-i dat Să nu roșească de rușine.

A pus tot sufletul în poezia sa Şi toată dragostea de țară Pentru noi mereu scria Pân’ se usca cerneala-n călimară.

(Dogaru Mihail)

Fără Vieru ne simțim săraci, Fără Vieru sufletul e pustiit, Căci el e viu prin poezia sa E chiar alături. Poetul n-a murit! (Haivaz Beatrice) 6

Câinele și cățelul (de Scutari Liliana)

Odată un câine «de neam dulău», vorba lui Donici, fiind alungat de la casă de stăpânul său, mergea posomorât pe un drum prăfuit de țară. În calea lui pe neașteptate, s-a ivit un cățel pufos, cu zardă la gât, se vede că nu era din cei aruncați în stradă. - De unde vii, amice, și de ce ești așa de trist și îngândurat? - Eu nu-ți sunt amic, se răsti dulăul, și puei din ochii mei! - Bine, bine, nu-mi ești amic, dar poate te pot ajuta cu ceva? - Tu, pe mine să mă ajuți? - Desigur, numai spune-mi ce s-a întâmplat cu tine? Şi câinele îi povesti că l-a slujit pe stăpânul său o viață întreagă, era devotat lui și îl iubea. Acum, însă, la bătrânețe stăpânul nu mai are nevoie de el. Și-a luat unul de rasă, frumos, iar pe el l-a alungat că nu mai păzește ograda atât de bine ca altădată, că nu mai latră și nu dă de știre stăpânului când vine cineva. Cățelul l-a ascultat cu atenție și i-a propus să meargă cu el. Au mers o bucată de drum și au ajuns la o casă frumoasă unde erau mulți copii în ogradă ce se jucau printre ei. - Unde m-ai adus, ce este aceasta? - E o casă de copii. Cred că aici vei fi primit bine. Eu am niște cunoștințe pentru ei. Cățelul a lătrat de câteva ori și copiii bucuroși s-au adunat în jurul lor. Când copiii îl examenau pe câinele - dulău, cățelul s-a strecurat printre copii și a dispărut. Educatoarea, văzând copiii adunați grămadă, s-a apropiat și s-a speriat vrând să-l alunge de acolo. Copiii, însă, au început s-o roage ca să-l lase la ei. Unul chiar s-a apropiat și l-a netezit pe cap. Până la urmă șefa Casei de Copii i-a permis să rămână și să păzească ograda. Copiii l-au rugat pe paznic să-i facă o căsuță și să-i cumpere o zgardă frumoasă.

7

Astfel câinele și-a găsit adăpost și era îngrijit de copilașii veseli. El își îndeplinea datoria cu cinste și devotament. Își aducea aminte deseori de amicul său care l-a ajutat și nu știa cum să-i mulțumească. Într-o bună zi, pe când se uita la copiii zgomotoşi, a auzit un lătrat cunoscut. Era amicul său care s-a strecurat pe sub gard și flutura bucuros din codița sa. Dulăul era în culmea fericirii...

8

Pagina vorbitorului cult Vorbim corect ca totul să fie perfect! Am vrea să începem cu frumoasele cuvinte ale lui Nicolae Costenco: «Limba mea sfătoasă, Creangă ce-a iubit-o Și-a înaripat-o-n vers Alexandri, Eminescu forma ți-a desăvârșit-o În cultura lumii spre a ne mândri. Muzica latină, demnitatea slabă Se-ntâlnesc în tine și se înfrățesc. Tu - mândria noastră Tu - a noastră slavă, Veșnicia noastră, graiul românesc.» Avem o țară mica și o limbă frumoasă. Dar această limbă e dominată de multe dialectisme și regionalisme. Călătorind de la sud la nord, rămâi uimit de graiul viu al poporului, de vorba țărănească a moldovenilor, bulgarilor, găgăuzilor și a altor nații și naționalitați ce locuiesc pe acest «picior de plai», vorba poetului. Uneori nu înțeleg sensul unor cuvinte, căci în anumite regiuni unele și aceleași obiecte, lucruri poartă denumiri diferite. Am înregistrat un dialog dintre două rude apropiate: - Fa Marie, știi că peste două zile draghincu Vasîli își va sărbători ziua lui de naștere? - Ei și ce? Dacă o să ne cheme, o să ne ducem. - Da tu nu știi pe cine o să mai aibă la sărbătoare? - Cred că o să-și cheme toate neamurile. În primul rând pe mama - dărta cu seacul Mihail, pe călina Galea cu ciuciul Ion, pe uciu Andre cu uciunaia Ileana, pe Vera cu draghincu Pavel, pe bulea Marusca cu bădița Vasile. - Da tu ce cadou ai pregătit? - Vezi și tu colea în cicmigea. Am luat și eu o cameșă că așa se duce azi. - Tu nu știi ce mâncăruri o să aibă la masă? - Cred că niște handoape, rasol, mule, barabule cu carne, chiftele și altele... 9

Reieșind din dialogul acesta am observat că au fost utilizate diferite cuvinte are nu pot fi înțelese de toți vorbitorii. Acum noi vom explica care este sensul lor literar.

Rugămintea noastră e să vorbim o limbă literară, frumoasă și mereu să tindem spre cizelarea ei, s-o perfecționăm, căci avem o limbă «ca un fagure de miere», cum scria marele Eminescu. Poetul Gheorghe Sion ne îndeamnă și el prin poezia «Limba românească» să ne prețuim graiul, căci el ne reprezintă ca neam. «Mult e dulce și frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă mai frumoasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când o ascultăm Şi pe buze - dulce miere Când o cuvântăm. Românașul o iubește Ca sufletul său. O, vorbiți, scriți românește, Pentru Dumnezeu!» 10

Poetul, care a adus un omagiu limbii române, Alexei Mateevici, prin poezia sa «Limba noastră» a proslăvit acest grai «fără de moarte»...

11

Senzații tari Astăzi deseori ne punem întrebarea: Ce înseamnă cultura unui popor? După afirmația lui Eminescu: «Cultura este împlinirea chemării noastre omenești». Dar cum poate deveni un popor cult, dacă nu tinde mereu spre dezvoltarea sa intelectuală, spre perfecționarea limbii, spre lărgirea orizontului. Avem o limbă ca «un fagure de miere», dar nu întotdeauna o vorbim corect. Dacă vei face o mică plimbare prin oraș, vei observa greșeli ortografice, stilistice pe unele panouri publicitare. În magazine produsele alimentare (și nu numai) uneori au o denumire deochiată. Am observat că unii jurnaliști de la televiziune și radiou utilizează unele fraze lipsite de sens. Dar ce se face cu traducerea, subtitrarea filmelor! Aici e catastrofă!!! În timp ce vocea englezească a naratorului prezenta punctul culminant al întâlnirii dintre o cobră şi victima ei, mi-au căzut ochii pe traducere şi am citit următoarele: „În momentul acesta, cobra se ridică pe picioarele dinapoi şi atacă”. Ar fi interesant de ştiut câte picioare are o cobră şi ce face în clipa când se ridică pe picioarele dinainte. Avem senzația că lucrătorii, angajații de la TV (nu toți) au restanțe la capitolul «limbă literară». Credeți că turiștii, oamenii străini nu obsarvă toate acestea? Ei își fac o impresie aparte despre noi. 12

Pagină de divertisment

1. Numiți opera de unde sunt luate versurile: "Nu-ți voi lăsa drept bunuri după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte" (Tudor Arghezi) 2. Descoperiți o metaforă prin care Mateevici dă un calificativ limbii noastre. 3. Cine e autorul lucrării "Prefață la Mateevici" ? 4. Descoperiți autorul care a scris despre șotiile sale din copilărie. 5. Numiți autorul imnului Repiblicii Moldova. 6. Pe cine Eminescu în "Epigonii" l-a numit "Rege al poeziei" ? 7. Numiți autorul versurilor: "De ce nu știm să ne iubim părinții? De ce nu știm copii cuminți să fim?" 8. Descoperiți autorul versurilor: "Doamne, fă-i nemuritori Pe părinții care mor! " Descoperind răspunsurile corect, veți citi pe verticală numele unei mare poet român.

13



Frământări de limbă 1. M-a trimis mama la Bobârnac ca să cer un colac. Bobârnacul a chemat Bobârcăneasa ca să-mi dea colacul. Bobârcăneasa mi-a dat colacul. De la Bobârnac și Bobârcăneasă am plecat bucuros acasă. 2. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alți cocostârci nedescocostârcăriți, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui. 3. Când mă gândesc că te gândesti că mă gândesc la tine, gândeste-te că mă gândesc că te gândesti la mine.

Distracții plus cunoștințe 1. In ce lună omul mănâncă mai puțin? 2. Daca din 12 luni scoatem 4 anotimpuri cât va rămâne? 3. Care e prima vară din an? 4. Ce s-a întâmplat la 31 februarie 1998? 5. Care litere din alfabetul latin, fiind răsturnate, rămân aceleași? 6. Ce lasă girafa pe zăpadă? 7. Cate luni are anul în total? 8. Câtă sare trebuie sa mănânce un om în viața sa? 9. Cum se numește instituția de învățământ unde sunt primiți incărturarii?

Știați că:

- primele lucrări apărute în Moldova datează cu sec. XIV-XV care au fost scrise în limba oficială a cancelariei domnești - primele cărți apar din 1411: Carte de danie- dată de Alexandru cel Bun mănăstirii Moldovița Carte de miluire -1435- gramotă dată de Ștefan II slugii sale Micu Voineagov Carte de întăritură - 1446 - document dat de Ștefan II mănăstirii Poiana - primele letopisețe datează cu sec. XV-XVI - primii deschizători de lumină au fost: Varlaam și Dosoftei cronicarii: Grigore Ureche Miron Costin Ion Neculce

14

Discifrează o sărbătoare mare în Republica Moldova

Сu ajutorul cheii citiți numele unui poet vestit

15

CUPRINS 1. Articol de fond. «Limba - întâiul mare poem al unui popor»..............................................1-2 2. Dialoguri interculturale Interviu cu un consătean..............................................................................3 Interviu cu Vasile Alecsandri......................................................................4 3. Pagină de creație. Tinere talente. Poezii: «Eminescu», «Rugă către Ștefan».............................................................5 «Lui Gregore Vieru», «Lui Dumitru Matcovschi», «Poetul n-a murit...»..................................................................................6 Proză: «Câinele și cățelul»....................................................................................7-8 4. Pagina vorbitorului cult Vorbim corect ca totul să fie perfect!.........................................................9-11 5. Articol de analiză Senzații tari................................................................................................12 6. Pagină de divertisment

Rebus, Frământări de limbă, Distracții plus cunoștințe, Știați că...............................................................................13-14 Rebusuri..................................................................................................15

COLEGIU DE REDACȚIE

Dogaru Mihail • Todirean Maxim • Homenco Valeria • Arnaut Iana Elevii clasei a X-a

16