CUPRINSUL:

-------------------------------------------------------

1 pag.

1.ARTICOL DE FOND

a)TEXTUL ARGUMENTATIV “Patria mea este limba română,, .................... 2-3 pag. 2.DIALOG INTERCULTURAL INTERVIU CU O PERSONALITATE din Diaspora ......................................

4 pag.

3. CREAȚIE -Metaforă grafică a limbii ............................................................................ 5 pag. 4. PAGINA DE CREATIE(Tinere talente, Poezie, Proză)

........................................

6-7 pag.

5. PAGINA VORBITORULUI CULT de limbă română

....................................

8-9 pag

6. DIVERTISMENT. Frământări de limbă. Rebus ........................................................... 10-11 pag.

Text argumentativ ,,Patria mea este limba română” Nichita Stănescu Precum pomul are un singur loc, așa și omul are o singură patrie și o singură limbă. Adevărata dragoste de patrie este de neconceput fără dragostea pentru limba ei. Limba română s-a născut odată cu poporul român, se dezvoltă odată cu acest popor și dacă va muri, va muri tot odată cu acest popor. Iar noi suntem acei ce trăim prin limba maternă și ne mândrim cu ea. În prezent în vocabularul limbii române au avut loc multe schimbări. Multe cuvinte au fost modificate. Au fost împrumutate cuvinte din alte limbi de exemplu din limba rusă, franceză, engleză, germană etc. Limba este întâiul mare poem al unui popor. Consider că trebuie să o respectăm și să o vorbim cult și corect. Suntem români, de aceia trebuie să vorbim românește. Susțin acest lucru deoarece nimic altceva nu ne definește atât de fundamental, nici tradițiile, nici credințele. În momentul în care vom înceta să mai vorbim această limbă, nu vom mai avea acea identitate. Dar mulți dintre noi am început deja să o facem, fără să știm că suntem victimile unui adevărat război împotriva limbii române. Dacă în primii ani de viață, limba română a fost doar un instrument cu ajutorul căruia am interacționat cu ceilalți oameni din jurul nostru, odată cu trecerea timpului a devenit patria noastră. Sunt de părere că ea este locul în care ne putem înțelege cu părinții, frații și cunoscuții noștri. Pe teritoriul patriei noastre, format din cuvintele limbii române știm cel mai bine să simțim, să iubim, să visăm și să credem. Fără limba română, ne-am simți fără identitate, am fi doar un om care viețuiește, dar nu știe de unde vine și încotro se îndreaptă. Ea este patria mea și înseamnă pentru mine prezent, viitor și trecut. Limba cu care pășesc alături încă din copilărie este limba română. În această limbă au vorbit strămoșii mei,această limbă au folosit-o poeții români în scrierea operelor sale pline de farmec și mister și tot în acestă limbă noi învățăm cum să ne exprimăm dragostea pentru mamă, pentru neam și patrie. Cineva mi-ar putea reproșa acest lucru, dar eu consider că limba română e viitorul nostru, liniștea și mângâierea noastră. Ea este copilăria noastră, dulcele cântec de leagăn. De mici am crescut din rădăcinile acestui neam românesc. Pentru mine, limba este o colină domoală și o vrajă de codru des, ea este balada sufletului meu. Precum izvorul răsare și crește din pământ, astfel și sufletul meu blând izvorăște din limba maternă. A elaborat eleva clasei a VIII-a, Profor Ana 2

DIALOG INTERCULTURAL INTERVIU cu un fost absolvent al IPG-G Valea-Trestieni – Considerați că un om de cultură din Rep. Moldova ar trebui să cunoască limba română? - Dacă îi avem în vedere pe oamenii de cultură, aici examenul cel mai sever se arată a fi... propriul obraz! Ori eşti un om de cultură, ori eşti un semidoct! Iar o elită intelectuală în Republica Moldova există, chiar dacă ea nu are impactul pe care ni l-am dori în treburile cetăţii. – Vorbiți limbi străine? Ce sentimente aveți atunci când căutați cuvântul potrivit în engleză? – Vorbesc, dar mai mult citesc: engleză, franceză. Sentimentele sunt profunde, patria mea ,este limba în care gândesc, iubesc, sufăr și scriu. - Dar când treceți de la o limbă la alta? Ce raport se instituie în forul Dvs. interior între limba maternă și cea de-a doua sau a treia limbă pe care o vorbiți? - De la o vreme şi limba rusa mi-a devenit... străină, deşi o cunosc din copilărie. În ceea ce priveşte raportul dintre limba maternă şi alte limbi, se poate judeca după visele pe care le ai şi în ce limbă se produc. Apropo, vă relatez un moment curios din viaţa mea, ca să nu-i zic crucial. Aşa cum m-am născut şi format în anii de şcoală într-un mediu rusificat, foloseam multe rusisme in comunicare. Când am început să-mi fac studiile la Universitatea din Iași, am făcut o schimbare, formându-mi o nouă gândire, percepţie, simţire românească. – Ce înseamnă limba maternă pentru Dumneavoastră: un instrument de comunicare, un „formator al gândirii”, felul de a fi al românilor, „casa ființei” noastre, o creație de sens în lume? – Iată o întrebare care e, în acelaşi timp, şi un excelent şi exhaustiv răspuns: şi „un instrument de comunicare, și un „formator al gândirii”, și „felul de a fi al românilor”, și „casa fiinţei noastre”, și „o creaţie de sens în lume”! –Dacă ar fi să facem o comparație cu perioada de până la 1989, se poate afirma că a crescut prestigiul limbii române în societate? -Desigur chiar de la început doresc să remarc faptul că dreptul pentru a te exprima în limba maternă, dreptul la vorba română, a fost unul din dezideratele majore ale mişcării de eliberare naţională, anul 1989 a fost cel care a reparat şi a adus la locul adecvat şi cuvenit limba română. – Cum calificați atitudinea oamenilor (vorbitorilor) simpli, față de limba română? – Pozitiv. In fond a fost restabilit respectul faţă de frumuseţea şi demnitatea limbii române. Dar, dacă e să ne referim doar la ceea ce înregistrează reporterii noştri pe viu, în stradă, iar eu ascult regulat Europa Liberă, unde activează colegi de-ai mei, de îndată ce vede microfonul în faţă, cel întrebat adoptă în mod reflex o tonalitate şi ţinută majoră, ba chiar uneori solemnă în felul de a se exprima.

3

- E necesar să sărbătorim limba română? -Este foarte necesar. De ce? Pentru că, datoria noastră, obligaţia noastră morală este să ne luptăm pentru limba noastră astfel încât românii, oriunde s-ar afla ei, să o poată vorbi, fără a fi îngrădiţi în vreun fel sau altul. Sigur, poţi alege în mod liber ce limbă vrei să vorbeşti, în ce limbă vrei să te exprimi, nimeni nu te împiedică să faci asta, dar, repet, ne luptăm ca nu cumva, de acum înainte, să mai existe restricţii în ceea ce priveşte folosirea limbii române în acest spaţiu. Deci, de aceea am vrut să subliniez importanţa de a marca acest eveniment. – Dragă doamnă, vă mulțumesc mult pentru acest interviu!

4

Metaforă grafică

Limba noastră-i ................

Limba noastră-i ...........................

5

Tinere talente, Poezie, Proză

Limba noastră Printre, lunci și mii de stele Este plaiul tării mele, Eu româna o iubesc Și cu drag eu o vorbesc.

Dragă-mi este ea doar mie Și la fel și ție Toată viața cât vom fi Noi cu drag o vom vorbi!

(Profor Ana)

Limba mea! Limba mea vorbită, Mult iubită și vestită Izvorul tău limpede și străveziu, Istoria toată ți-o știu Neam din neam noi te cunoaștem Chiar și străinul te recunoaște Niciodată nu te vei pierde Și eu în tine voi crede. Limba mea, e sărbătoare, Ca un cânt de privighetoare. E luceafărul-ntre stele Și e cântul maicii mele. (Gardaneț Eugenia) 6

Limba noastră Împreună o vorbim, Cu sufletul, o simțim. Ea ne leagă poporul Uneori trăind și dorul. Suferim, iubim, zâmbim Pe toți ne face să trăim. Limba noastră cea română, Noi cu toții te iubim!

(Cataraga Alina) Limba Noastră Limba noastră-i limbă dulce, Limba vechilor izvoade. Care-i lăsată nouă În cinstea lui “Ștefan cel Mare”

Limba noastră Leagăn sfânt, Care îl cântăm gândind, Care-l plângem suspinând.

O simțim în suflet, O simțim în gând. Limba noastră este Cel mai scump cuvânt.

(Koroleva Mihaela)

7

Ghid de exprimare corectă Forme greșite ale cuvintelor Forma corectă abia amândurora (dativul lui amândoi) anticameră biscuit

Forme greșite abea amândorura antecameră biscuite

8

calmar, calamar celălalt chiuvetă complet de asemenea delincvent desuetudine foitaj genuflexiune genunchi grep, grepfrut, grape-fruit clasa întâi, clasa întâia jantă (de roată) greșeală lubrifiant mostră nes (prescurtare de la nescafe) obstetrică oprobriu optsprezece, optsprezecelea optulea piuneză președinție reiat repercusiune sandvici, sandviș, sanviș, sendviș serviciu tobogan, topogan tontălău

oricum altfel celălant ghiuvetă complect deasemenea delicvent, delictvent desuetitudine foietaj genoflexiune genunche gref, grefrut sau altfel clasa a-ntâia geantă, jeantă greșală lubrefiant monstră ness obstretică oprobiu oricum altfel oricum altfel pioneză președenție raiat repercursiune oricum altfel servici oricum altfel tăntălău

9

Divertisment Frământări de limbă 1. E pestriță prepelița pestriță, dar mai pestriță decât prepelița pestriță sunt puii pestriți ai prepeliței pestrițe. 2. Bucur și Bucura se bucurau că Bucurel e bucuros în București. 3. În tâmplãria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care, din întâmplare, auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s-a dus să vadă ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplărie şi, din întâmplare, s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului şi a tâmpit. 4. Balaban balăbănescu bâlbâește bâlbâituri bâlbâite pe negândite. 5. Papucarul păpucărește papucii păpucăresei dar nu poate papucări pentru că păpucăreasa păpucărește papucii păpucarului. 6. E pestriţã prepeliţa pestriţã, dar mai pestriţi decât prepelița pestriță sunt puii prepeliţei pestriţe. 7. În tâmplãria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care, din întâmplare, auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s-a dus să vadă ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplărie şi, din întâmplare, s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului şi a tâmpit.

10

Rebus T

C

D

A

U

T

O

L

O

P

O

E

Z

I

E

U

V

Â

N

T

A

D

J

E

P

R

I

E

I

C

Ț

G

I

E

C

T

I

V

O

Z

Ă

1. Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei. 2. Caracter poetic al unei opere literare, al unui peisaj, al unei situații. 3. Gând, ideie exprimată prin vorbire. 4. Parte de vorbire flexibilă. 5. Mod de expunere care nu este supus regulilor de versificație. 6. Modul de a pronunța cuvintele, silabele și sunetele.

11